Acasă » Electricitate » Alternativele României și Europei față de gazul rusesc

Alternativele României și Europei față de gazul rusesc

17 martie 2014
Electricitate
Bogdan Tudorache

###author###

Vor trece cel puțin trei sau patru ani pentru a fi gata de a explora gaze de șist în România, spun profesori universitari autori ai unui studiu legat de gazele de șist, într-o conferință de presă organizată vineri la București.

În încercarea de a-și asigura independența față de cele 25 de procente din gaze pe care le importă din Rusia, România dispune de câteva alternative, printre care importul de GNL din Qatar sau SUA, sau să spere într-o finalizare rapidă a conductei azero- turco- greacă, iar o altă posibilitate o reprezintă gazele de șist.

Cu rezervele de gaze provenite din câmpuri îmbătrânite și pe cale de epuizare,  fluxul curent de extracție din România își va putea menține ritmul maximum șapte ani, spun analiștii.

Și Europa caută alternative. Țările Uniunii trebuie să ia în serios construcția unor noi conducte, iar analiștii români spun că ar trebui instituite amenzi considerabile pentru țările care nu respectă programul și planurile internaționale.

„Pentru România , o altă alternativă este gazul găsit de Petrom în Marea Neagră , care are nevoie de infrastructură și reguli previzibile și transpartente” , spune un expert în energie.

„O altă soluție sunt gazele de șist, întrucât Putin a făcut argumentele hispterimii ecologice de nesusținut, iar guvernul (din România), trebuie să dea ceva concret oamenilor din teritoriu ca să vadă și ei avantaje – tot predictibil și transparent”, spune analistul.

„Avem  nevoie, de asemenea, de o conductă cu dublu sens cu Bulgaria și Grecia, și așa să luăm gazul din Azerbaidjan. Toate acestea în timp ce 52% din veniturile bugetare rusești provin din exporturile de energie.”

Liderii UE se întâlnesc săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a găsi alternative

Liderii UE se vor reuni la Bruxelles, joi și vineri (20-21 martie), pentru a identifica alternative pentru a reduce dependența blocului comunitar față de gazul rusesc, pe fondul pregătirii unor sancțiuni economice împotriva Moscovei din cauza situației din Ucraina, conform EU Observer.

„Consiliul European este îngrijorat de ratele ridicate de dependență de energie ale Europei, în special cu privire la gaze și solicită intensificarea eforturilor de reducere a acesteia, în special în statele membre cu o mai mare dependență”, conform cu proiectului summit-ului.

Importurile de gaze naturale lichefiate (GNL), inclusiv din Statele Unite, unde revoluția gazelor de șist a determinat o scădere a prețurilor – ar putea fi o opțiune , împreună cu îmbunătățirea eficienței energetice, o infrastructură mai bună, o creștere a capacității de depozitare a gazelor, precum și un obiectiv pe termen mai lung pentru a crește producția locală de energie solară și eoliană.

„Obiectivele de realizare a pieței interne a energiei până în 2014 și de dezvoltare a interconexiunilor, astfel încât să se pună capăt oricărei izolări ale statelor membre față de rețelele europene de gaze și energie electrică până în 2015 rămân prioritare,” se stipulează în proiectul citat.

Parte a reacției UE față de invazia rusă din Ucraina o constituie, de asemenea, oprirea proiectului gazoductului South Stream, care ar fi crescut dependența țărilor sud – est europene față de gazul rusesc.

„Nu voi accelerarea discuțiile noastre cu privire la conducte  cum ar fi South Stream. Acestea vor fi amânate”, a declarat Comisarul pentru energie al UE, Guenther Oettinger, pentru Die Welt.

România trebuie să accelereze producția sau importul

Dependența de importurile de gaze din Rusia variază foarte mult între statele membre – Bulgaria este dependentă în proporție de peste 90% de exporturile rusești, în timp ce în România – care are încă propriile rezerve de petrol și gaze, precum și uzine hidro si centrale nucleare – importurile de gaze rusești sunt  de doar 25%.

Din țările mari, Germania importă în jur de 35% din gazele naturale din Rusia, în timp ce Marea Britanie și Franța sunt aproape de zero – dependență față de gazul rusesc, deoarece acestea importă GNL și, în cazul Franței, cea mai mare parte a energiei e generată  prin intermediul centralelor nucleare.

Polonia, care importă circa 70% din gazele sale naturale din Rusia, precum și Ungaria, Republica Cehă și Slovacia – așa-numitul Grup de la Vișegrad – au cerut SUA să înlăture obstacolele legislative din calea exportului de gaze de șist din America spre Europa.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk, a prezentat, deasemenea, acest subiect în momentul primirii cancelarului german Angela Merkel la Varșovia,  miercuri.

„Am discutat despre posibilitățile tehnice ale importului de gaze din America, dacă acest lucru ar putea fi făcut în viitor. Și am ajuns la concluzia că suntem de aceeași parte”, a declarat Tusk în timpul unei conferințe de presă comună cu Merkel.

El a reiterat, de asemenea, cererea poloneză mai veche ca țările UE să se consulte reciproc înainte de a semna tratate referitoare la importurile de gaze din Rusia, o cerere mai puțin convingătoare pentru Merkel,  întrucât „companiile private și nu guvernele cumpără gaze.”

Referitor la importul de gaze din SUA, secretarul britanic de externe William Hague a menționat , deasemenea, că liderii UE au început să-l exploreze ca o alternativă la gazul rusesc .

„Acest lucru acum începe să fie discutat între politicienii europeni , inclusiv între noi și americani”, a declarat Hague într-un interviu pentru BBC.

Marea Britanie cumpără doar aproximativ 1% din gazele sale naturale din Rusia și are cinci terminale de GNL.

Potrivit asociației companiilor de infrastructură de gaze a UE (GIE), Uniunea dispune de rezerve pentru cel puțin o lună dacă s-ar întâmpla să fie decuplată de la exporturile de gaze rusești, care vin mai ales prin conducte care traversează Ucraina.

„Cele mai multe din sistemele de transport europene, în prezent, pot rezista unei întreruperi de gaze rusești prin Ucraina. Rețeaua de conducte este gata pentru devierea fluxurilor de gaze în cazul unor probleme de aprovizionare din Rusia, dinspre depozitare și GNL, către piață”, a declarat GIE.

La 10 martie existau 37 de miliarde de metri cubi (BCM) de gaz în stocul UE și 2,5 miliarde de metri cubi echivalent de gaze naturale din importuri de GNL. Consumul mediu lunar de gaze naturale în țările UE este de aproximativ 40 de miliarde de metri cubi, a conchis EU Observer.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *