România se pregătește să adopte ordonanța de urgență de transpunere a Directivei RED III, aliniindu-și țintele de energie regenerabilă în totalitate cu cele ale Uniunii Europene, a anunțat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul conferinței „Soluții nordice pentru tranziția ecologică”, de la București. „Obiectivul principal al României este creșterea ponderii energiei regenerabile în consumul total de energie până în 2030, iar țintele sunt total aliniate cu cele europene”, a spus Bușoi. „Credem cu tărie că, prin creșterea utilizării energiei regenerabile, putem îndeplini obiectivele climatice, crește securitatea energetică și reduce costurile cu energia electrică pentru consumatorii finali.”
El a subliniat că tranziția energetică a României este determinată de o strategie pe termen lung, de obiective clare pentru investitori și de un mediu de reglementare favorabil care accelerează adoptarea de noi tehnologii. Proxima transpunere a Directivei RED III marchează o etapă importantă în consolidarea poziției României ca una dintre cele mai active țări est-europene în implementarea legislației UE privind clima.
Stocarea și flexibilitatea constituie următorul pas critic
Cristian Bușoi a identificat stocarea energiei drept următoarea etapă a României în procesul de tranziție. „Fără stocare, fără baterii, la un moment dat toate investițiile în energia solară și eoliană regenerabilă vor deveni foarte complicate”, a avertizat el.
El a explicat că profilul de generare al României seamănă din ce în ce mai mult cu cel al țărilor nordice – cu perioade de producție ridicată de energie regenerabilă care pot scădea temporar prețurile pe piață. „În acele perioade în care se produce energie solară, există riscul ca prețurile să fie mai mici. Cu toții înțelegeți foarte bine nevoia de a investi în soluții de stocare, necesare pentru consolidarea independenței energetice”, a adăugat Bușoi.
Potrivit secretarului de stat, capacitatea de stocare este esențială pentru echilibrarea rețelei, integrarea energiilor regenerabile intermitente și, pe termen lung, asigurarea independenței de energia importată. Următorii pași ai României includ încurajarea utilizării eficiente a stocării energiei regenerabile și dezvoltarea tehnologiilor bateriilor, care vor constitui coloana vertebrală a unui sistem energetic mai flexibil și mai rezistent.
Cele trei priorități ale României în agenda energetică a UE
Bușoi a subliniat trei priorități strategice pe care România le promovează activ la nivel european, sugerând oportunitatea unei solidarități crescute:
- O mai bună interconectare între Europa de Nord-Vest și Europa Centrală și de Est, abordând blocajele persistente în transportul transfrontalier, în special între Austria și Ungaria. „Fără a realiza cu adevărat integrarea tuturor piețelor și fără a finaliza piața energetică a Uniunii Europene, va fi dificil să ne atingem obiectivele strategice”, a subliniat el.
- Recunoașterea rolului gazelor naturale în timpul tranziției, România pledând pentru utilizarea resurselor interne, cum ar fi proiectul offshore Neptun Deep din Marea Neagră – dezvoltat în conformitate cu standarde de mediu mai stricte decât în alte regiuni globale – ca o contribuție regională la securitatea energetică, în contextul în care Europa renunță treptat importurile din Rusia.
- Rolul continuu al energiei nucleare, pe care Bușoi a descris-o ca fiind „o energie cu emisii zero care poate asigura securitatea în aprovizionare, o sursă de bază care ne va ajuta să devenim mai rezilienți și să ne îndeplinim obiectivele climatice”. El a reafirmat investițiile pe termen lung ale României în retehnologizarea de la Cernavodă, în Unitățile 3 și 4, precum și în proiectul reactorului modular mic de la Doicești, dezvoltat în parteneriat cu Statele Unite.
Împreună, acești piloni formează o combinație echilibrată de măsuri de tranziție – asigurându-se că traiectoria de decarbonizare a UE nu compromite securitatea energetică și nu impune costuri disproporționate cetățenilor și industriilor.
Întărirea cooperării nordic-române
Bușoi și-a încheiat intervenția cu un apel la continuarea cooperării și dialogului între România și țările nordice, subliniind valoarea experienței acestora în integrarea sistemelor de energie regenerabilă. „Lecțiile și experiențele țărilor nordice… vor fi extrem de benefice pentru România”, a spus el. El a subliniat că transformarea României necesită o planificare riguroasă și eforturi comune – nu numai între ministere și instituții naționale, ci și cu industria privată, investitorii și partenerii europeni. „Transformarea sectorului nostru energetic este esențială pentru creșterea rezilienței, competitivității și sustenabilității”, a conchis Bușoi.
Finanțată de Consiliul Nordic, conferința „Soluții nordice pentru tranziția ecologică” a fost organizat de Ambasada Regală a Danemarcei la București, Ambasada Finlandei la București, Consulatul Islandei la București, Ambasada Suediei la București și Ambasada Norvegiei la București , cu sprijinul Energynomics. Evenimentul a reunit la București responsabili politici, lideri de afaceri, furnizori de tehnologie și reprezentanți ai societății civile pentru a explora căile de colaborare în domeniul energiei verzi.