Acasă » Regenerabile » Energie regenerabilă în armonie cu producția alimentară (Alec Bălășescu, Co-fondator Re-Genera Group)

Energie regenerabilă în armonie cu producția alimentară (Alec Bălășescu, Co-fondator Re-Genera Group)

1 august 2022
Agrovoltaic
energynomics

Alec Bălășescu, Co-fondator Re-Genera Group

Re-genera.eu

 

Contextul actual global este caracterizat de două tendințe majore care antrenează o serie de fenomene conexe cu impact crucial asupra vieții cotidiene: criza energiei și schimbarea climatică. Separat sau împreună, ele sunt responsabile pentru intensificarea conflictelor interne și internaționale, migrația în masă, sau extremismul politic. Soluțiile de viitor pot fi doar multiple și eforturile financiare, de inovație și de politici de dezvoltare, sunt din ce în ce mai mult orientate spre asigurarea necesarului de energie într-o manieră sustenabilă pentru a asigura funcționarea societății în parametri cunoscuți sau măcar predictibili, în ciuda schimbărilor. Pe lângă asigurarea unui echilibru hibrid între producția de energie de tip convențional și cea regenerabilă, este necesară și o extindere a ceea ce înțelegem prin sustenabilitate în producția celei din urmă. Cu alte cuvinte, o gândire sistemică poate mări factorul de sustenabilitate al oricărui proiect de producție de energie dincolo de acela intrinsec faptului că este produsă folosind vântul sau soarele.

Cel mai la îndemână exemplu este energia fotovoltaică, care a luat amploare în România în ultimii câțiva ani. Sprijinită financiar de inițiativele și programele europene de dezvoltarea de tipul PNRR și susținută politic de Green Deal, capacitatea instalată în centrale fotovoltaice și eoliene ar putea ajunge la aproximativ 10GW, în 2030, iar electricitatea generată din soare ar putea ajunge să acopere aproximativ 10-12% din necesarul de consum intern din România la nivelul aceluiași an.

Energia fotovoltaică este însă terenofagă, adică are nevoie de foarte mult spațiu care îi este alocat, în general prin re-atribuirea spațiului agricol. De aici și disputa destul de importantă care se poate rezuma la opoziția energie vs alimente. Inițiativele politice la nivel european care încurajează utilizarea duală a terenurilor – adică folosirea spațiilor dintre panourile solare pentru diferite culturi -, cât și cele legislative adoptate recent în România, facilitează trecerea la o practică în care producția de energie regenerabilă întră în armonie cu cea alimentară.

Evident, practicile locale și amănuntele sunt cele importante aici: de exemplu, cum și ce fel de agricultură promovăm între panouri? Se poate profita de această nouă direcție pentru a gândi și un tip de agricultură care să meargă dincolo de cea industrială clasică, într-o direcție sustenabilă și ea? Putem gândi spațiul dintre panouri inclusiv ca sursă de habitat vitală pentru polenizatori, fără de care agricultura nu poate există? Răspunsurile directe ar fi, în fiecare situație, “Da”. Pe de altă parte, cum se spune, diavolul se ascunde în detalii.

Pentru ca astfel de inițiative să existe și să ia o formă eficientă, avem nevoie de o constelație de factori în armonie: inițiativa politică care să creeze spațiul legislativ propice, stimulentele pe piața financiară care să încurajeze astfel de practici și corelarea cu inițiativele legislative. Pentru a se evita crearea unei piețe în care predomină lipsa de criterii, incertitudinea și imprevizibilul, este nevoie de modalități de evaluare și standardizare a bunelor practici. Un sistem nou de măsurare și cuantificare a beneficiilor economice, ecologice și sociale și corelarea acestuia cu modul de concepere și organizare a producției de energie fotovoltaică va fi necesar pentru a crea o industrie cu adevărat sustenabilă. Deocamdată există o distanță considerabilă între legislație și stimulente, așa cum există și o lipsă de criterii bazate pe cercetare și dovezi științifice pentru a înțelege ce este cu adevărat sustenabil. Impasul existențial în care ne aflăm are soluții în ingeniozitatea umană.

Avem nevoie doar să încercăm să facem lucrurile și altfel, să creăm instrumente financiare care să compenseze noile practici atunci când acestea aduc în mod clar o plus valoare. Avem nevoie să gândim în ansamblu atunci când planificăm folosirea spațiului vital în car trăim și să învățăm să îl împărțim cu natura cu care suntem interdependenți. Va trebui să învățăm că ecologia susține tehnologia și nu invers.

Un comentariu la „Energie regenerabilă în armonie cu producția alimentară (Alec Bălășescu, Co-fondator Re-Genera Group)”

  1. Marius Iulian Costache

    Terenurile agricole cu productivitate mare pot fi, cel puțin parțial salvate, prin montarea panourilor fotovoltaice pe corpuri plutitoare fabricate din plastic, ce sunt plasate pe o parte a lacurilor existente, evitându-se astfel și evaporarea prea rapidă. O altă soluție este montarea panourilor fotovoltaice pe acoperișurile tuturor construcțiilor civile. Aceste acoperișuri reprezintă o suprafață imensă, utilizată azi doar în mică măsură. Gândiți-vă la hale de producție, depozite de toate tipurile, parcări supraterane, supermarket-uri etc.. Important este să existe cadrul legislativ și bani. Poate nu ar strica să se face o verificare la nivel național, pentru a se ști câți proprietari de terenuri agricole au suprafețe neutilizate sau neutilizate integral. Apoi în funcție de categoria de fertilitate și nevoile energetice ale zonei, să se stabilească ce este de făcut. În altă ordine de idei, populația trebuie încurajată și ajutată să-și monteze panouri fotovoltaice pe acoperișurile locuințelor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *