Ministerul ceh al Mediului, în cooperare cu ministerele industriei, comerțului și agriculturii, a prezentat un plan de acțiune ambițios pentru dezvoltarea utilizării biometanului până în 2030. Acest cadru își propune să stimuleze producția internă de biometan, să sporească securitatea energetică și să accelereze decarbonizarea în sectoarele greu de electrificat, cum ar fi transportul greu, încălzirea și procesele industriale specifice.

6 măsuri

Planul se bazează pe Planul național ceh privind energia și clima (PNIESC) și răspunde directivelor UE (RED III, REPowerEU). Printre obiectivele sale se numără înlocuirea a peste 10% din consumul actual de gaze naturale cu biometan și atingerea unei cote de 30,1% de energie regenerabilă în consumul final brut de energie până în 2030. Printre măsurile-cheie se numără:

• Transformarea instalațiilor de biogaz Aproximativ jumătate din cele 574 de instalații de biogaz existente în Cehia vor fi transformate în unități de producție de biometan. Obiectivul este de a avea cel puțin 100 de instalații de biometan operaționale până în 2029, care să producă peste 491 milioane Nm³/an.
• Integrarea în rețea Cadrele tehnice și de reglementare vor simplifica conexiunile la rețeaua de gaze, permițând injectarea biometanului în sistemele de presiune medie și înaltă.
• Sprijin operațional și pentru investiții Începând cu 2026, un sistem de bonusuri bazat pe licitații va asigura stabilitatea prețurilor pe termen lung. Stimulentele pentru investiții în cadrul programului GREENGAS și al PO TAK vizează reducerea riscurilor pentru noile proiecte și extinderea infrastructurii.
• Garanții de origine și certificare a durabilității Un sistem național aliniat la standardele UE va asigura trasabilitatea și respectarea criteriilor de reducere a gazelor cu efect de seră.
• Obligații de decarbonizare în transporturi Furnizorii de gaze trebuie să asigure o cotă de combustibili regenerabili în transporturi – începând cu 1,25% în 2026 și crescând la 5,5% până în 2030, cu cel puțin 1% din hidrogen regenerabil sau combustibili sintetici.
• Măsuri de stimulare a cererii Subvenții pentru achiziționarea de camioane și autobuze alimentate cu GNC/GNL, sprijin pentru infrastructura de lichefiere a bioGNL și simplificarea administrativă a proceselor de autorizare.

Oportunități și lecții de învățat

România este bine poziționată pentru a trage învățăminte strategice din planul ceh, având în vedere structurile agricole similare, fluxurile de deșeuri subutilizate și un sector al biometanului încă modest. Un studiu BERD arată că în România există un potențial uriaș pentru producția de biometan, recuperarea deșeurilor și a gunoiului de grajd și reziduurile vegetale jucând un rol crucial.

Deși există mai multe instalații de producție a biogazului, utilizate pentru cogenerare sau doar pentru a produce energie electrică, în România nu există nicio instalație de producție a biometanului, conform Strategiei energetice naționale a țării. Pentru a crește ponderea generală a surselor de energie regenerabilă și pentru a reduce emisiile de metan, cea mai recentă NECP a României include un obiectiv de a atinge o pondere de 5% a biometanului în rețeaua de gaze naturale până în 2030 și de 10% până în 2050.

Un astfel de obiectiv de producție, susținut de legislație și de obligații aliniate la UE pentru furnizorii de combustibil, reprezintă un semnal esențial pentru investitori. Cu toate acestea, în documentele strategice nu există subobiective obligatorii pentru injecția de biometan. În timp ce Cehia aliniază obligațiile furnizorilor de combustibili la obiectivele RED III. România nu a stabilit încă o cotă obligatorie de biometan, lăsând semnalele cererii slabe, în special pentru transportul greu.

În ceea ce privește mecanismele de sprijin, bonusul ceh bazat pe licitații și fondurile dedicate acoperă diferența dintre costurile de producție și prețurile pieței. Schemele actuale de sprijin din România se concentrează pe producția de energie electrică, nu pe transformarea biogazului în biometan. În același timp, captarea CO₂ din valorificarea biogazului (tehnologii BECCS/BECCU) este încă absentă din dezbaterile din România. Potențialul său ca sursă suplimentară de venituri și ca modalitate de îmbunătățire a emisiilor negative ar putea deveni un diferențiator puternic.

Deja, unii jucători, precum BSOG Energy și ENGIE România, încep să investească în această piață nouă și promițătoare.