Acasă » Petrol și Gaze » Consumatori » N. Taubman: România are resurse majore de ţiţei şi gaze

N. Taubman: România are resurse majore de ţiţei şi gaze

6 octombrie 2014
Consumatori
energynomics

Compania americană ExxonMobil a descoperit în România resurse uriaşe de ţiţei şi gaze, a declarat Nicholas Taubman, fost ambasador al Statelor Unite ale Americii la Bucureşti în perioada 2005-2008. Într-un inteviu exclusiv pentru Adevărul, fostul ambasador afirmă că România are resurse majore de ţiţei şi gaze, iar asta în câmpuri despre care se credea că sunt epuizate. Diplomatul american Nicholas Taubman a participat la Bucureşti la cea de-a treia ediţie Bucharest Forum, organizată de Institutul Aspen România.

Domnule ambasador, vorbeaţi mai devreme despre potenţialul uriaş al României în sectorul gazelor naturale şi despre recentele descoperiri ale Exxon aici.

Moştenirea României pentru următorii 100 de ani se află sub picioarele voastre. Spre exemplu, câmpurile gazeifere din Ploieşti, despre care se credea că au fost epuizate din cauza exploatării lor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au încă mai mult ţiţei şi gaze decât volumul total pe care l-aţi extras în ultima sută de ani. Apoi, un alt exemplu bun este că sub platforma continentală a României din Marea Neagră se găsesc aproximativ – şi este o estimare precaută – 25.000 de miliarde de picioare cubice de gaze.

Sunt oportunităţi la dispoziţia României, nimeni nu v-o poate lua, este responsabilitatea ţării să urmărească faptul administrarea acestor resurse şi exploatarea lor corectă din punct de vedere al mediului înconjurător. Ea poate rămâne în mediul privat, însă trebuie să vă asiguraţi că guvernul are putere de supraveghere. Capitaliştii uită uneori să facă lucrul bun, în interesul de a-şi maximiza profitul. Supravegherea din partea Guvernului este foarte importantă.

Ce trebuie să facem pe termen scurt pentru a nu rata această oportunitate?

Trebuie să vorbiţi cu guvernul vostru, să-şi asume conducerea în această privinţă, să ia iniţiativa, să urmărească finalizarea proiectelor şi să consolideze lor, să prezinte un plan şi un orar din care să reiasă care companie se va ocupa de fiecare segment şi să se asigure că aceste companii sunt încurajate. Să vă asiguraţi că faceţi tot ceea ce se poate legal pentru a le uşura munca, nu faceţi reglementările atât de dificile încât să-şi dorească să plece acasă şi să uite de voi. Asta este ceea ce poate face Guvernul.

Din punct de vedere al banilor, companiile petroliere, companiile energetice au destui bani şi se pot ocupa singure de investiţii. Dar au nevoie de sprijin aici din multe puncte de vedere. Au nevoie ca specialiştii să iasă în faţă din şcolile şi din universităţile române şi să facă parte din aceste proiecte. Au nevoie de o primire bună, să simtă că sunt dorite şi că este nevoie de ele. Atât şi vă veţi înţelege bine cu ele.

Evident, companiile americane au fost mereu interesate de resursele energetice ale României. Putem fi puţin cinici şi să spunem că avem de câştigat din cauza crizei din Ucraina şi a ameninţărilor Gazprom de a sista aprovizionarea cu gaze a Europei?

Nu ştiu ce vreţi să spuneţi prin „a avea de câştigat”. Sunt două lucruri diferite. Ceea ce se întâmplă cu Ucraina este un foarte bun motiv pe care l-am invocat atunci când am vorbit despre nevoia de a avea o armată puternică, una modernă şi eficientă. Dar nu puteţi avea asta fără o economie puternică, iar asupra acestui aspect trebuie să vă concentraţi acum.

Dar credeţi că acest risc al sistării alimentării cu gaze face ca România să fie mai importantă pentru companiile energetice străine?

Am auzit zvonuri că guvernul american le-a transmis companiilor petroliere să nu mai acorde atâta atenţie popoarelor care iau ţările altor popoare. Asta am auzit.

Citim multe titluri cu privire la „războiul secret” al Rusiei împotriva gazelor de şist. În România există o mişcare puternică împotriva fracturării hidraulice. Din experienţa dumneavoastră în România, există orice legătură între mişcarea din România şi Rusia?

Nu am nicio dovadă cu privire la asta. Dacă există, eu nu ştiu de ele.

Sursa
Adevărul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *