Industria regenerabilă cere revizuirea legii terenurilor agricole

0

Modificările propuse în domeniul legislației cu impact asupra vânzărilor de terenuri agricole nu țin cont de interesul României în atragerea de investiții în domeniul energiei curate, iar adoptarea lor în forma actuală ar împiedica dezvoltarea de proiecte energetice regenerabile, punând în pericol atragerea de fonduri europene de peste 10 miliarde de euro, cu impact asupra securității energetice și competitivității economice, semnalează cele mai importante asociații din sectorul regenerabilelor – Asociația Română pentru Energie Eoliană (Romanian Wind Energy Association – RWEA) și Organizația Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din România – PATRES.

CITEȘTE ȘI ROPEPCA semnalează o nouă lovitură împotriva investițiilor în segmentul Upstream onshore

Companiile membre ale RWEA și PATRES solicită reexaminarea Proiectului de lege (PL-x 336/2018) în Parlament pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

În cazul promulgării proiectului de lege în forma sa actuală, adoptată în Parlament  activitatea investitorilor din industria regenerabilă va fi grav perturbată, aceștia aflându-se în imposibilitatea de a achiziționa sau de a securiza în orice alt mod legal terenuri situate în extravilan în vederea dezvoltării de proiecte energetice, spun investitorii.

Mai mult, România riscă să fie în imposibilitatea de a respecta țintele asumate față de Instituțiile Europene, aplicarea legii urmând să determine o reținere a investitorilor sau chiar imposibilitatea acestora de a investi în capacități noi de producere de energie regenerabilă în exercițiul investițional 2020-2030. Intrarea în vigoare a acestei legi va avea ca principală consecință negativă pierderea (din nou) a încrederii investitorilor din industria energiei regenerabile în cadrul legislativ și în puterea legislativă a statului român.

”Ne exprimăm speranța că, urmare a demersurilor RWEA și PATRES, precum și a altor asociații din sectorul energetic, această lege nu va fi aplicabilă în forma adoptată în Parlament”, spun cele două asociații.

Istoric și comentarii

Proiectul inițial datează încă din mai 2018 și a fost inițiat de 164 de parlamentari, aproape exclusiv membri ai PSD și ALDE. Argumentele din expunerea de motive se referă la necesitatea de consolidare a pieței funciare românești, simultan cu sprijinirea tinerilor pentru a avea acces pe piața funciară și „diminuarea achiziției de terenuri pentru scopuri speculative”. În aprilie 2020, proiectul a primit susținerea Guvernului Orban, sub rezerva preluării unor amendamente care se regăseau deja în poziția exprimată de Guvernul Dăncilă, în punctul de vedere emis în septembrie 2018. În principal, acestea se referă la posibile încălcări ale Constituției ca urmare a unor formulări neclare. Ca observație generală, “dobândirea în condiții restrictive a dreptului de proprietate, impunerea îndeplinirii unor condiții de către cumpărător […] dincolo de caracterul lor incert și nepredictibil, conduc la schimbarea regimului juridic al dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și pot fi calificate drept măsuri de restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți”. A fost invocate și posibile încălcări ale legislației europene în privința dreptului cetățenilor statelor membre ale UE de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole.

Dincolo de opțiunea politică de a susține agricultura, legea favorizează în mod explicit marii deținători de terenuri agricole prezenți deja în România, singurii în măsură, prin forță financiară, logistică și administrativă, să acționeze în sensul comasării terenurilor agricole, în dauna tuturor agenților economici din celelalte sectoare, inclusiv energia. Ceea ce PSD nu a reușit când controla Guvernul, poate obține acum, ignorând obiecțiile executivului, dar cu acceptul Curții Constituționale.

Adoptată în Parlament pe 3 iunie, legea a fost contestată la Curtea Constituțională de un grup de deputați aparținând grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România. Pe 14 iulie, Plenul Curții Constituționale a decis că obiecția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Singura cale de a stopa aplicarea acestei legi este retrimiterea ei către Parlament de către Președinție.

Share.

Lasă un comentariu