CE Oltenia critică rapoartele ONG-urilor de mediu și subliniază importanța energiei pe bază de cărbune

1

Într-un comunicat de presă, CE Oltenia contestă validitatea acuzațiilor lansate de organizații de mediu precum Greenpeace și acuză reaua credință a autorilor rapoartelor publicate recent. Se face o trimitere explicită la raportul „Europe’s Dark Cloud”, din 2016, precum și una implicită la raportul “Ultima suflare: Companiile energetice pe cărbune care îmbolnăvesc Europa” (The Last Gasp – The coal companies making Europe sick), lansat pe în noiembrie 2018.

Raportul analizează primele 10 cele mai poluante deținătoare de termocentrale din Europa – niciuna din România; totuși, în comunicatul de popularizare al Greenpeace România, apar câteva mențiuni la situația din țara noastră. Între acestea, una dintre afirmațiile ONG-ului de mediu este că, puse la un loc, CE Oltenia, CE Hunedoara, CET Govora și CET Oradea, toate companii deținute de autoritățile române (fie la nivel central, fie la nivel local), ar constitui „a cincea companie cea mai toxică din UE”. Reamintim că Greenpeace România, cu sprijinul ClientEarth, ONG de asistență legală pe probleme de mediu, a înaintat o contestație juridică împotriva termocentralei Rovinari.

În finalul comunicatului, CE Oltenia reamintește de importanța energiei pe bază de cărbune, mai ales în sezonul de iarnă.

contributie carbune

Ca ilustrație, contribuția cărbunelui în generarea de electricitate la nivel național era de aproape 35%, în dimineața zilei de 24 noiembrie (sursa: Transelectrica).

Comunicatul CE Oltenia

Reprezentanții ONG-urilor de mediu revin periodic, în spațiul public, cu câte o informare bazată pe situații statistice întocmite cu mulți ani în urmă (inclusiv în anul 2009). În mod firesc, pentru cei interesați, cifrele care vor să inducă ideea îmbolnăvirii populației și/sau producerii a mii de decese din cauza termocentralelor pe cărbune ridică o serie de întrebări asupra unor aspecte de genul:

  • Care este aria geografică în care au fost înregistrate decesele invocate?
  • Care a fost vârsta decedaților?
  • Au suferit persoanele decedate și de alte afecțiuni?
  • Care erau condițiile de viață ale decedaților: tipul de locuință, tipul de încălzire a locuinței, erau fumători cronici sau nu?
  • Ce alți poluatori existau în zonele bolnavilor (ex: industria siderurgică, chimică sau cea a materialelor de construcții)?
  • Există date comparative între incidența afecțiunilor incriminate pentru decesele premature la grupe de populație din zone neutre față de salariații CE Oltenia care sunt expuși cel mai mult la acțiunea factorilor nocivi?

Din acest punct de vedere, ținem să readucem la cunoștință opiniei publice că, la nivelul CE Oltenia, numărul de personal înregistrat cu boli profesionale reprezintă 0,5 % din numărul total de salariați, fiind incluse în această statistică nu numai afecțiunile respiratorii, ci și afecțiuni auditive sau discopatii lombare. În aceste condiții, cum ar putea energia pe baza de cărbune să afecteze sănătatea a mii de cetățeni de pe teritoriul țării?

Termocentralele pe cărbune sunt acuzate că reprezintă „cea mai importantă sursă de mercur din Europa”, în condițiile în care valorile concentrațiilor de mercur determinate în ultimii 3 ani, în zona de influență a CE Oltenia, sunt nedetectabile, având valori sub 0,01 μg/l – SLD (sub limita de detecție), iar limita admisă de legislația în vigoare este de 0,05 mg/l.

Termocentralele pe cărbune sunt acuzate că „emit cantități semnificative de pulberi în suspensie, dioxid de sulf și oxizi de azot”, în condițiile în care valorile acestor emisii nu depășesc limitele legale admise, existând instalații de desulfurare a gazelor de ardere puse în funcțiune începând din anul 2011 și instalații de evacuare în șlam dens a zgurii și cenușii, provenite din procesul de ardere, puse în funcțiune începând din anul 2010. De asemenea, niciuna dintre centralele aferente CE Oltenia nu figurează în clasamentul celor mai mari generatoare de emisii de SO2 sau de NOx din Europa, care se regăsește în raportul “Europe’s Dark Cloud” publicat de aceleași organizații de mediu.

Termocentralele pe cărbune sunt acuzate că „emit gaze cu conținut de metale grele (plumb, arsen, beriliu, crom) și dioxină”, deși acestea sunt specifice altor domenii de activitate, precum medicină, industria prelucrătoare de aliaje speciale, procesele de sinteză ale unor erbicide, dezinfectanți sau în instalațiile de ardere a gunoaielor menajere.

Informațiile mai sus prezentate, precum și faptul că legislația în vigoare nu impune monitorizarea emisiilor de metale grele sau de dioxină din procesul de ardere a cărbunelui, pun la îndoială corectitudinea rapoartelor menite să desființeze cu orice preț energia pe baza de cărbune. De acest tip de energie beneficiază inclusiv susținătorii energiilor neconvenționale, în special în această perioada rece a anului, considerată de către ONG-urile de mediu tocmai potrivită pentru lansarea unui nou raport care încearcă să convingă populația că va fi cu mult mai sănătoasă dacă va utiliza energia electrică în mod aleatoriu, așa cum o pot livra în sistem producătorii de energie regenerabilă.

Share.

1 Comment

  1. Pingback: Principalele recomandări ale ONG-urilor de mediu

Lasă un comentariu