Tot mai multe capacități regenerabile, în principal parcuri fotovoltaice cu profiluri de producție similare, intră în operare și accentuează războiul prețurilor. În aceste condiții, administrarea comercială a activelor nu se mai poate baza doar pe obținerea unei prognoze cât mai exacte și securizarea unui preț fix. Diferența de performanță vine tot mai mult din capacitatea asset managerului de a reacționa în timpul zilei, de a corela producția reală cu evoluția piețelor intrazilnice și de echilibrare și de a anticipa nu doar volumul dezechilibrului, ci și sensul prețului asociat acestuia. Am discutat cu reprezentanții 4P Renewables despre modul în care această schimbare infl uențează veniturile producătorilor, instrumentele necesare pentru administrarea unui portofoliu tot mai complex și reperele care ar permite evaluarea reală a performanței comerciale.

O piață cu mai multe capacități regenerabile nu înseamnă doar mai multă energie disponibilă. Înseamnă și o presiune în creștere asupra prețurilor în intervalele în care producția se concentrează, precum și nevoia de a găsi cea mai bună destinație comercială pentru fiecare megawatt-oră. În prezent, asset management-ul iese din conturul centralei și leagă producția de stocare, furnizare și consum. 4P Renewables abordează asset managementul în principal din perspectivă comercială. Serviciile companiei acoperă vânzarea energiei, contractarea prin PPA-uri, gestionarea certificatelor verzi și a garanțiilor de origine, raportările către autorități și activitățile de back-office. Operarea și mentenanța din teren rămân în afara acestui perimetru.

Separarea este importantă. O centrală poate funcționa bine din punct de vedere tehnic și poate produce conform parametrilor proiectați, dar rezultatul său financiar depinde într-o măsură tot mai mare de felul în care energia este ofertată, tranzacționată și echilibrată.

Proiectele fotovoltaice sunt relativ ușor de construit, iar costurile de dezvoltare și operare au devenit accesibile. Succesul tehnologiei introduce o problemă nouă: centralele produc, în mare parte, în aceleași ore. Profilurile pot varia în funcție de amplasare, orientare sau utilizarea trackerelor, dar diferențele nu schimbă fundamental suprapunerea producției solare. Când oferta crește simultan, prețul energiei scade. În unele intervale, poate deveni negativ.

Capacitatea instalată și producția anuală estimată nu mai sunt suficiente pentru evaluarea proiectului. Contează prețul efectiv obținut pentru energia livrată în orele în care centrala produce.

În modelul tradițional, un producător urmărea o prognoză cât mai precisă pentru a reduce diferența dintre energia contractată și producția reală. Integrarea într-o parte responsabilă cu echilibrarea permitea compensarea parțială a abaterilor între mai mulți participanți.

Schimbarea mecanismelor pieței de echilibrare și apariția prețurilor negative au complicat această logică. Un excedent nu mai aduce automat o încasare, iar un deficit nu reprezintă întotdeauna un cost. Rezultatul depinde de sensul sistemului și de prețul de dezechilibru din intervalul respectiv.

În consecință, cea mai exactă prognoză nu este în orice situație și cea mai profitabilă. Reprezentanții 4P Renewables pun accentul pe corelarea prognozei cu producția reală și, mai ales, cu estimarea sensului prețului de dezechilibru. Nicio prognoză meteorologică nu poate elimina complet abaterile. Asset managerul trebuie să știe cum să poziționeze centrala din punct de vedere comercial atunci cand apar abaterile. O estimare bună a direcției pieței de echilibrare poate avea o valoare mai mare decât reducerea cu orice preț a dezechilibrului zic. Administrarea comercială se concentrează astfel nu doar precizia prognozei, ci pe rezultatele financiare ale deciziilor de moment.

Piața pentru ziua următoare stabilește o poziție inițială, dar nu închide jocul comercial. Evoluția prețurilor intrazilnice și a estimărilor privind dezechilibrul poate crea noi oportunități sau poate cere corectarea rapidă a poziției. Într-un interval cu preț negativ, un producător poate răscumpăra intrazilnic energia vândută anterior și își poate reduce sau închide poziția. În funcție de diferența dintre prețuri, oprirea centralei poate evita o pierdere sau poate contribui la un rezultat comercial pozitiv.

Decizia nu este însă automată. Oprirea producției doar pentru că prețul pieței pentru ziua următoare este negativ poate fi greșită dacă prețul de dezechilibru avantajează menținerea centralei în funcțiune. Asset managerul trebuie să compare simultan producția reală, poziția contractată, piața intrazilnică și semnalul pieței de echilibrare.

Această schimbare mută centrul de greutate de la planificarea făcută în ziua precedentă către reacția din timpul zilei. Valoarea este creată printr-o succesiune de decizii, nu printr-o singură ofertă.

Administrarea unui parc începe să semene, din această perspectivă, cu managementul unui portofoliu de instrumente financiare, observă Alex Pintea, CEO și co-fondator al 4P Renewables. Sunt necesare strategii de tranzacționare, reguli de risc și capacitatea de a decide rapid când energia trebuie vândută, răscumpărată, păstrată în poziție sau oprită fizic.

Centralele mari dispun, de regulă, de sisteme de măsurare care oferă datele necesare. Problema apare la integrarea lor în procesul comercial și la viteza cu care informația poate fi transformată într-o decizie. Software-ul specializat devine infrastructură comercială. El trebuie să colecteze datele în timp real, să compare producția cu prognoza, să actualizeze expunerea și să sprijine deciziile de tranzacționare. Automatizarea preia sarcinile repetitive, fără să elimine rolul omului.

Pe măsură ce operatorii vor ajunge să folosească instrumente comparabile, performanța va depinde de calitatea strategiilor, de disciplina de risc și de experiența celor care interpretează semnalele pieței.

Diferențierea va veni tocmai din combinația dintre tehnologie și judecata comercială, crede Răzvan Ionescu, director comercial 4P Renewables. “Modul în care este administrată energia devine o sursă majoră de diferențiere, într-o piață foarte concurențială.”

Mulți investitori mai caută încă un preț fix și garanții extinse. Cu totul de înțeles, într-o piață volatilă, mai ales când finanțatorii solicită un nivel minim și predictibil al veniturilor.

Prețul fix nu elimină însă riscul, ci schimbă modul în care acesta este distribuit. Într-un PPA zic, contrapartea care preia o parte dintre riscurile comerciale le va include în preț, iar producătorul poate accepta astfel un venit mai mic în schimbul stabilității. O alternativă este PPA-ul virtual sau financiar încheiat cu un consumator. Într-o structură de tip Pay-as-Produced, producătorul își poate fixa financiar prețul pentru întreaga producție, fără ca energia să e livrată fizic consumatorului. Energia continuă să e vândută pe piață, iar producătorul rămâne expus riscurilor asociate comercializării fizice și echilibrării. PPA-ul oferă astfel protecție față de evoluția prețului, dar nu transformă venitul într-unul lipsit de risc. Diferența dintre prețul de bandă și valoarea profilului solar poate deveni semnificativă. Un scenariu construit pe un preț mediu general al energiei riscă să supraevalueze venitul unui parc fotovoltaic, deoarece centrala produce tocmai în orele în care oferta solară apasă piața. Investitorii trebuie să aleagă între predictibilitate și expunerea controlată la piață. Alegerea nu este identică pentru toate proiectele. Dimensiunea centralei, cerințele finanțatorului, structura contractelor bilaterale, atunci când există, prezența unui CfD și toleranța la risc limitează sau extind spațiul de optimizare. “Miza este ca dezechilibrul să nu fie tratat exclusiv ca o penalizare inevitabilă. Cu informațiile și strategia potrivite, costul poate fi redus, iar în anumite intervale poate fi transformat în venit”, spune Răzvan Ionescu.

Dificultatea evaluării unui asset manager nu vine doar din complexitatea pieței. România nu dispune încă de repere comerciale suficient de clare pentru a compara performanța serviciilor oferite.

Indicatorul ce mai relevant rămâne prețul efectiv obținut din piață (capture price) în raport cu rezultatul teoretic disponibil și cu venitul anticipat. Comparația arată cât din valoarea posibilă a fost obținută prin prognoză, tranzacționare și administrarea dezechilibrelor.

Producția brută nu spune întreaga poveste. Nici prețul mediu al pieței pentru ziua următoare nu poate descrie singur performanța. Contează venitul ponderat cu profilul real al centralei, costurile dezechilibrelor și rezultatul intervențiilor intrazilnice.

Lipsesc însă datele de piață care ar permite poziționarea unui rezultat promis, iar investitorul nu poate vedea ușor dacă performanța oferită este bună, medie sau slabă față de proiecte comparabile.

CÂTE PARCURI, ATÂTEA STRATEGII Piața din România atrage mulți investitori aflați la prima experiență locală, observă Alex Pintea. Unii încearcă să transfere direct modele comerciale utilizate în alte țări, deși piețele din regiune nu funcționează identic. Alții caută mai întâi să înțeleagă procesele, costurile și responsabilitățile specifice României.

Lipsa unui model consacrat produce experimente neobișnuite. Un investitor cu patru parcuri poate alege patru asset manageri diferiți pentru a compara rezultatele și a selecta ulterior un singur furnizor. Altul vrea să păstreze intern decizia comercială, dar solicită sprijin local în prima perioadă de operare. În astfel de structuri, delimitarea responsabilității devine critică. Cine decide oprirea centralei, cine autorizează răscumpărarea energiei și cine suportă rezultatul unei poziții greșite?

Piața nu a stabilit încă răspunsuri uniforme.

Contractele, nivelurile de transparență și mecanismele de remunerare diferă de la un furnizor la altul. Lipsesc bune practici recunoscute pentru comercializarea energiei și pentru măsurarea contribuției asset managerului.

Reprezentanții 4P Renewables consideră că diversitatea abordărilor va trebui filtrată într-un model mai repetabil și previzibil. Experiențele producătorilor, cerințele investitorilor și particularitățile locale pot forma, în timp, un playbook pentru administrarea comercială a proiectelor regenerabile.

Optimizarea exclusivă a producției are o limită. Pe măsură ce piața se maturizează, operatorii vor folosi prezent, cea mai mare parte a optimizării comerciale se concentrează asupra producției: tranzacționare intrazilnică, administrarea dezechilibrelor, hedging și, tot mai mult, integrarea bateriilor.

software apropiat ca performanță și vor dezvolta competențe comparabile. Următoarea sursă de valoare va veni din combinarea activelor, anticipează Răzvan Ionescu. Producția regenerabilă poate fi administrată împreună cu bateriile și cu diferite profiluri de consum. Stocarea mută energia între intervale, iar consumul flexibil poate absorbi o parte din producție atunci când oferta este mare și prețurile sunt reduse. Consumatorii reprezintă însă o zonă încă insuficient valorificată. În prezent, cea mai mare parte a optimizării comerciale se concentrează asupra producției: tranzacționare intrazilnică, administrarea dezechilibrelor, hedging și, tot mai mult, integrarea bateriilor. Următorul pas este aducerea consumului în aceeași ecuație. Pentru aceasta, consumatorii trebuie să poată urmăriți și contractați pe baza profilului lor real de consum, nu doar prin profile standard. Contorizarea cu înregistrarea curbei orare ar permite furnizorilor să construiască produse cu prețuri diferențiate în funcție de momentul consumului și ar crea un stimulent economic direct pentru mutarea acestuia către orele în care energia este mai abundentă și mai ieftină, insistă Răzvan Ionescu. Pe măsură ce diferențele dintre prețurile orare cresc, flexibilitatea consumului poate deveni o sursă de valoare comparabilă cu optimizarea producției. Piața nu mai înseamnă atunci doar găsirea celui mai bun moment pentru vânzarea unui megawatt-oră, ci și conectarea producției cu consumatorul care îl poate utiliza în momentul potrivit. Centrala electrică virtuală devine, din această perspectivă, mai mult decât un concept tehnologic. Ea oferă cadrul comercial în care producătorii, bateriile și consumatorii pot fi coordonați pentru reducerea expunerii și maximizarea veniturilor. 4P Renewables urmărește dezvoltarea unui asemenea model integrat. Compania oferă servicii externalizate producătorilor care obțin o licență de furnizare, dar nu vor să construiască intern întreaga infrastructură administrativă, operațională și de raportare necesară. Într-o piață în care mai multe centrale produc aceeași energie în aceleași ore, profitul nu mai ține doar de activul deținut. Vine din capacitatea de a conecta producția cu stocarea, furnizarea și consumul și de a transforma un portofoliu de centrale într-un sistem comercial coordonat.

 

 

_____________________________________________

Articolul a apărut și în varianta tipărită a Energynomics Magazine, ediția Q3 2026.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.