Scumpirea energiei din ultimii ani a evidențiat vulnerabilitatea României și a Uniunii Europene în ceea ce privește dependența de importurile de combustibili fosili. Analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM) subliniază că tranziția către surse de energie regenerabilă poate oferi o soluție viabilă pentru aceste provocări, contribuind la creșterea autonomiei energetice și la stabilizarea prețurilor.

„Accelerarea tranziției către surse de energie regenerabilă poate reprezenta o soluție pentru ambele provocări”, afirmă Balázs Markó, cercetător în cadrul RoEM-UBB FSEGA. Scumpirea energiei electrice, care s-a triplat de la 45 euro/MWh în perioada 2019-2020 la 136 euro/MWh în perioada 2021-2025, subliniază necesitatea unei strategii eficiente de tranziție energetică.

România a importat în 2025 mai multă energie decât a exportat, echivalentul a aproximativ 5 miliarde de euro, ceea ce indică o dependență crescută de surse externe. Situația este amplificată de instabilitatea geopolitică și de volatilitatea piețelor energetice, care pot afecta grav economia națională. În acest context, tranziția energetică devine o prioritate strategică, subliniază experții citați.

Costurile tehnologiilor regenerabile au scăzut semnificativ în ultimii ani: modulele fotovoltaice au avut o reducere de aproximativ 90% din 2010 până în 2024, iar costurile unităților eoliene au scăzut cu aproximativ 50%. Sunt evoluții care fac ca energia regenerabilă să devină din ce în ce mai competitivă în raport cu sursele tradiționale de energie.

În România, prețurile pentru energia fotovoltaică în urma licitațiilor din 2025 variază între 35,77 și 45,2 euro/MWh, comparativ cu estimările pentru centralele pe gaz, care se situează între 109 și 181 euro/MWh. Diferența sugerează că sursele regenerabile pot deveni baza unei strategii energetice sustenabile și competitive.

De asemenea, specialiștii RoEM-UBB FSEGA subliniază importanța dezvoltării infrastructurii energetice, inclusiv a rețelelor și a capacităților de stocare. Prețul bateriilor cu litiu a scăzut cu aproximativ 85% în aceeași perioadă, facilitând dezvoltarea soluțiilor de stocare a energiei, esențiale pentru integrarea surselor intermitente.

„Tranziția energetică nu elimină toate dependențele externe și nu garantează automat prețuri finale mai mici pentru toți consumatorii”, concluzionează Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA. Impactul acesteia depinde de nivelul investițiilor în infrastructură și de structura pieței. Prin urmare, este esențial ca România să implementeze politici coerente care să sprijine tranziția energetică și să reducă riscurile asociate dependenței energetice.