Ministerul Energiei, acționarul majoritar al Nuclearelectrica (SNN) a pus pe ordinea de zi a AGA din 12 februarie 2026 aprobarea Deciziei Finale de Investiție (FID) pentru proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) de la Doicești. Dincolo de dimensiunea tehnică, proiectului avansează într-o etapă în care finanțarea, structura de capital și credibilitatea de execuție devin temele principale.

FID este mai mult decât un pas administrativ. Pentru marile fonduri și partenerii strategici, FID înseamnă că proiectul a ajuns la maturitatea necesară pentru o decizie de capital: are în spate studii și validări, își clarifică felul în care își împarte riscurile de cost, termen, lanț de aprovizionare, reglementare și venituri și începe să „vorbească” cu piața în limbajul investitorilor – bancabilitate, guvernanță, predictibilitate, livrare.

Luarea deciziei de investiție este momentul în care proiectul intră cu adevărat pe radarul investitorilor. În contextul european și global actual, investițiile în energie nu mai sunt evaluate exclusiv pe logica „MW instalați”, ci pe logica de infrastructură strategică, reziliență, securitate, integrare în sistem, și compatibilitate cu noii mari consumatori – de la electrificarea industrială până la centrele de date.

În comunicatul transmis de Nuclearelectrica, argumentul-cheie este că SMR-urile reprezintă o soluție pentru flexibilitate și complementaritate cu regenerabilele, o alternativă de reindustrializare pentru platforme existente și un motor de dezvoltare regională prin lanțuri de aprovizionare și formarea unei noi generații de specialiști. Noul „driver” de cerere – centrele de date – conturează și el logica investițională a momentului: proiectele capabile să ofere energie curată, fermă și previzibilă, pe termen lung, ca elemente de competitivitate economică.

Într-un interviu acordat Financial Intelligence, directorul general al Nuclearelectrica subliniază atragerii de parteneri în equity pentru proiectele mari. În cazul Unităților 3 și 4, el formulează fără echivoc direcția: „Ca mod de finanțare, obiectivul este să atragem equity, iar SNN să fie unul dintre acționari”, iar compania nu vorbește despre această țintă ca despre o intenție abstractă, ci ca despre o construcție pas cu pas, susținută prin instrumente concrete: „Am contribuit financiar, un împrumut acordat către EN, de 841 de milioane de lei, convertibil în acțiuni”. Pentru SMR Doicești, mesajul este că abordarea nu se schimbă: „Structura de finanțare este similară Proiectului Unităților 3 și 4, cu atragere de equity”.

Dincolo de capital, este nevoie de credibilitate

Ghiță insistă pe elementele de care are nevoie capitalul instituțional: disciplină de proiect, guvernanță, etape validate și parteneriate care reduc riscul de execuție. „Proiectele nucleare sunt per se extrem de complexe”, spune el, iar dezvoltarea lor „implică multă atenție la detaliu, echipe de experți intens specializate pe diferite zone de dezvoltare, implicare, angajament și enorm de multă muncă”. În ce privește veniturile, Nuclearelectrica arată că lucrează cu arhitectura tipică marilor proiecte europene, unde sprijinul statului și mecanismele de piață devin parte din model. În cazul Unităților 3 și 4, Ghiță punctează direct că „proiectul beneficiază de sprijinul statului român prin Acordul între stat și SNN, statul oferind garanții, mecanisme de finanțare, CfD și contribuția în natură cu rezervele de apă grea”. În paralel, compania își întărește mesajul de robustețe financiară cu exemple verificabile de finanțare atrasă: „Am obținut finanțare de 540 de milioane de euro de la sindicatul bancar condus de JP Morgan, cred un argument pentru soliditatea proiectelor derulate de SNN”, iar pentru EnergoNuclear menționează „un sprijin financiar din 80 de milioane de euro… din partea sindicatului bancar condus de JP Morgan”. Pentru un fond mare, astfel de repere sunt semnale că proiectul nu este doar „strategic”, ci și „finanțabil”.

Ghiță insistă că dezvoltarea se face „cu respectarea legislației aplicabile proiectelor nucleare și a tuturor prevederilor de guvernanță corporativă, cu încadrarea în capabilitățile financiare ale SNN”, iar întregul discurs despre securitate – nucleară, cibernetică, organizațională – se vrea un argument de calitate instituțională. „Specialiștii în nuclear se formează greu, trebuie protejați și dezvoltați permanent. Un operator care investește constant în oameni investește, de fapt, în securitate nucleară și în viitorul său”, spune directorul general al Nuclearelectrica.

Energynomics revine la Londra în 2026: Capital, infrastructură și securitate energetică

Energynomics a construit ediția 2026 a conferinței din Londra tocmai în jurul celor trei mutații care definesc piața: securitate, cerere nouă (data centers) și selectivitatea capitalului. Evenimentul este organizat cu sprijinul Ambasadei României la Londra și al Ambasadei Marii Britanii în România, iar printre vorbitorii confirmați sunt și ambasadorii celor două state – o confirmare că dialogul nu este doar unul economic, ci și de relevanță strategică. Mai multe detali AICI.