Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) ia poziție față de Ordinul ANRM privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România. Potrivit acestui Ordin, prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România se va calcula în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hub-ul de la CEGH Viena, pe baza unei formule de calcul realizate împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploiești.

Producătorii români de gaze naturale au plătit până în prezent redevența pentru gazul produs la nivelul veniturilor realizate, un principiu de bază pentru orice taxă aplicată veniturilor. Trebuie înțeles faptul că atât de mult discutatul „preț de referință” nu reprezintă altceva decât o valoare minimă a bazei de calcul pentru redevență, sub care nu se poate coborî.

Alte instituții publice, cum ar fi ANAF, iau în considerare venitul realizat din vânzarea de gaze pentru calcularea diverselor alte taxe, precizează asociația: “De ce ANRM nu ia în calcul aceeași bază pentru calcularea redevenței? Propunerea de a raporta redevența pentru gazele produse în România la o cifră virtuală din străinătate, cifră mult mai ridicată decât prețurile autohtone, arată lipsă de suveranitate și o totală indiferență cu privire la modul de funcționare a pieței de gaze naturale din România.”

ROPEPCA consideră că Agenția Națională pentru Resurse Minerale a decis emiterea acestui Ordin fără să țină cont deloc de pozițiile exprimate de principalii producători autohtoni de gaze naturale în cadrul consultării publice efectuate pe 7 februarie 2018, dar bazând acest ordin exclusiv pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar aparținând Universității de Petrol și Gaze Ploiești. Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră solicită Universității să comunice dacă punctul de vedere exprimat de autorul studiului este totodată și punctul de vedere ale prestigioasei instituții de învățământ si daca acesta este relevant în contextul în care nu ține cont deloc de expertiza producătorilor autohtoni de gaze naturale.

În cadrul dezbaterii publice organizate de ANRM, producătorii de gaze naturale au exprimat o poziție unitară, poziție susținută și de persoane independente, cum ar fi profesori universitari sau jurnaliști din domeniu, care au fost prezenți.

Harald Kraft, Președintele ROPEPCA a precizat: „Prețul de referință trebuie sa fie prețul de piață din Romania. Suntem de părere că o piață externă nu reprezintă piața din România. Nu avem nicio legătura cu hub-ul Baumgarten din Austria. Acolo gazele sunt vândute de mai multe ori și [o referință bazată pe prețul de acolo] nu este corectă pentru plata redevențelor din Romania”. O abordare corectă ar fi plata redevențelor la prețul de piață realizat de producător în România, nu din afară, consideră Harald Kraft.

ROPEPCA reiterează principalele argumente prezentate la consultările publice, la invitația ANRM, argumente care solicită să fie luate în considerare la întocmirea noii metodologii de stabilire a prețului de referință la gazele naturale.

Calcul de piață relevant pentru România

Pentru a avea eficiență și aplicabilitate, ROPEPCA apreciază că este important ca prețul de referință pentru gazele naturale să fie stabilit în baza unui calcul de piață relevant pentru România și reflectând prețurile efectiv realizate în sectorul upstream din România. “În acest sens, dorim să atragem atenția că variabila referitoare la HUB-urile externe, propusă în proiectul de ordin, nu este aplicabilă condițiilor curente de piață din România. Considerăm că, la fel cum se întâmplă în practica internațională atunci când prețul de referință este bazat pe indici bursieri, indicele ales trebuie să fie reprezentativ pentru vânzările de gaze naturale produse intern”

Având in vedere ca (i) în prezent România nu exportă gaze, deci nu este legată în realitate la piața europeană, și că (ii) în comparație cu alte piețe, piața din România nu este suficient de lichidă, aceasta nu poate să se raporteze momentan la HUB-urile externe de tranzacționare a gazelor naturale, inclusiv CEGH. De asemenea, prețurile de la hub-urile din afara României nu reflectă valoarea efectiv realizată de producătorii locali de gaze naturale, care este semnificativ mai mică din cauza costurilor de livrare a gazelor naturale de la punctele de referință la hub-urile externe. Ca un exemplu, fluctuațiile temporare de pe piața românească raportate la hub-urile europene pot fi de 4-5 euro/MWh sau chiar mai mari, consideră ROPEPCA.

Decizia contrazice Legea Petrolului

Mai mult decât atât, producătorii de gaze naturale au obligația legală de a vinde o parte din producția internă pe piața centralizată din România, ceea ce face cu atât mai puțin relevantă referința la un hub extern.

Considerăm că determinarea prețului de referință pe baza unui indice de piață care nu reflectă prețurile realizate pentru gazele naturale extrase din România cum este prețul de la hub-ul CEGH, este în contradicție cu Legea Petrolului nr. 238/2004, care prevede la art. 49 alin. (2), că „redevența petrolieră se stabilește ca o cotă procentuală din valoarea producției brute extrase”. Merită menționat de asemenea faptul că, în general, tranzacțiile efectuate la un hub se fac în mod predominant prin intermediari care, de cele mai multe ori, vând produsul cumpărat anterior de la un producător. În astfel de cazuri, cotațiile folosite includ și profitul intermediarilor, respectiv includ și cheltuielile de transport. Potrivit ROPEPCA, este corect ca acest element să facă parte din calculul prețului de referință.

Prețurile din PZU nu pot fi referințe pentru contractele pe termen lung

În al doilea rând, asociația consideră că folosirea ca reper a prețului Pieței pentru Ziua Următoare de Gaze Naturale („PZU”) nu este aplicabilă la contractele încheiate pe termen lung care se supun altor termeni și altui mecanism de formare a prețului.

Tratament discriminatoriu

În al treilea rând, mențiunea, ca element de calcul pentru prețul de referință, a puterii calorifice superioare medie pe nivelul țării la valoarea anului anterior pentru stabilirea prețului de referință poate să fie discriminatoriu pentru producătorii care vând gaze sărace și au un venit bazat pe puterea calorifică redusă a produsului.

Nu în ultimul rând, precizează ROPEPCA, “dorim să atragem atenția asupra faptului că prin comunicarea unui preț de referință care este legat la o piață externă și care depășește nivelul pieței interne, ANRM trimite un semnal către piața internă care nu poate să fie in interesul consumatorilor”.
DESPRE ROPEPCA

ROPEPCA reunește 17 dintre cei mai importanți deținători de acorduri de concesiune petrolieră onshore încheiate cu statul român. Membrii asociației dețin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de explorare, dezvoltare și producție onshore din România, reprezentând pentru anul 2016 investiții cumulate de 650 milioane de euro, o cifră de afaceri de aproape 2,9 miliarde de euro, contribuții către bugetul de stat de 300 milioane de euro, responsabile pentru crearea și menținerea a 14.800 locuri de muncă.