Cercetarea și inovarea sunt pilonii fundamentali ai unei creșteri economice sustenabile, ai stabilității interne și ai afirmării României pe scena europeană și internațională, a susținut Andrei Alexandru — președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, în cadrul evenimentului de lansare a Hub-ului Român de Inteligență Artificială (HRIA), organizat la Universitatea Politehnica din București.
Potrivit oficialului citat, România a depășit un blocaj major privind finanțarea cercetării și se află acum într-un punct de cotitură, în care viziunea strategică și capacitatea de execuție vor fi testate de oportunități concrete, susținute de finanțări în valoare de miliarde de euro.
O strategie coerentă, cu pași legislativi și direcții clare de acțiune
Andrei Alexandru a punctat faptul că România a adoptat în ultimii doi ani o serie de instrumente strategice și legislative care conturează o politică de cercetare clară și convergentă cu prioritățile europene: o strategie națională de cercetare, dezvoltare și inovare, strategii dedicate pentru inteligență artificială și tehnologii cuantice, dar și un nou cadru legislativ ce include Legea nr. 25/2023 — menită să reducă fragmentarea instituțională — și Legea nr. 183/2024 — care reglementează statutul cercetătorului în acord cu Carta Europeană a Cercetătorilor.
Mai important decât simpla existență a acestor documente este faptul că ele au permis deblocarea unei condiționalități esențiale cerute de Comisia Europeană încă din 2019, a subliniat Andrei Alexandru. Această reușită a condus la activarea a trei mari programe de coeziune — digitalizare, sănătate și dezvoltare regională — cu un buget total de peste 8 miliarde de euro.
Centre de excelență și competență cu finanțare direcționată pe rezultate
Una dintre cele mai relevante componente pentru viitorul industriei energetice este lansarea competiției naționale pentru centre de excelență — cu un buget de 320 de milioane de euro. Aceste centre vor acoperi teme precum digitalizarea, spațiul, securitatea civilă și societală — toate domenii cu impact direct asupra tranziției energetice și infrastructurii critice.
Totodată, România investește prin PNRR în centre de competență axate pe cele cinci misiuni din Horizon Europe, dintre care două sunt cu deosebire relevante pentru industria energetică sunt misiunea 1 – Adaptarea la schimbările climatice, inclusiv transformarea societăților pentru reziliență climatică și misiunea 4 – Crearea de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic.
Pentru companiile energetice care doresc să investească în parteneriate tehnologice, să acceseze fonduri competitive sau să dezvolte propriile capacități de R&D, aceste priorități vin cu noi oportunități: pot alege parteneri mai performanți, pot influența agenda de cercetare și pot contribui la proiecte care aduc valoare atât economică, cât și societală.
Cu finanțare europeană, cercetarea, digitalizarea și inovația devin instrumente active de politică economică ce pot fi integrate în planurile de dezvoltare ale companiilor, fie că vorbim de digital twin pentru rețele inteligente, de integrarea AI în sistemele de control, de inovație în baterii sau de cybersecuritate energetică.
Actorii industriali și cercetătorii sunt chemați să se alăture acestui efort colectiv, pentru ca inovația să nu rămână doar în laboratoare, ci să devină parte dintr-un model economic nou, rezilient, durabil și performant. România are acum cadrul, fondurile și direcția. Urmează implementarea.
HRIA – un proiect fanion al direcției strategice pe AI
Lansarea HRIA a pus în evidență mobilizarea unora dintre cele mai puternice organizații de cercetare din România (Politehnica București, dar și centre universitare din Cluj-Napoca, Timișoara, Iași) în jurul unei mize clare: dezvoltarea de expertiză și infrastructură în inteligență artificială, domeniu definit ca prioritar prin hotărâre de guvern. În paralel, HRIA ilustrează un nou model de cooperare între cercetare publică și industrie, în care transferul tehnologic către economie nu mai este opțional, ci o condiție de finanțare.
Și pentru companiile active în sectorul energetic se deschid noi perspective interesante: de la algoritmi de optimizare pentru operarea rețelelor, la AI aplicată în mentenanță predictivă, gestionarea stocării sau integrarea surselor regenerabile. Este momentul ca firmele din domeniu să se conecteze la această infrastructură emergentă și să joace un rol activ în dezvoltarea și aplicarea de soluții AI autohtone. Actori precum Safetech Innovations sau BEIA Consult International sunt parte din ecosistemul HRIA, cu proiecte de monitorizare a instalațiilor critice din infrastructură și soluții avansate de securitate cibernetică.
