România a devenit un actor central în peisajul securității energetice a Europei de Sud-Est, au apreciat factorii de decizie politică, liderii din industrie și experții internaționali reuniți recent în cadrul unei discuții propuse de Atlantic Council la București. Într-un dialog de tip Chatham House, peste 20 de participanți au conturat o strategie energetică coerentă, pe termen lung, pentru România și zonele învecinate. Ei au subliniat că rezervele abundente de gaze, potențialul hidroenergetic și expertiza din sectorul nuclear ale României, sunt aliniate într-un cadru de reglementare previzibil și susținute de parteneriate puternice precum cel cu SUA, pot transforma țara dintr-o rută de tranzit într-un centru energetic regional.

În cadrul unui dialog deschis, la nivel înalt, participanții au convenit asupra a trei imperative: previzibilitatea politicilor pentru a debloca capitalul privat; acțiuni regionale coordonate pentru a consolida interconectările și instalațiile de stocare; și valorificarea strategică a gazelor naturale atât ca combustibil de echilibrare, cât și ca materie primă industrială. Ei au pledat pentru trecerea de la soluții reactive, determinate de ciclurile electorale, la o planificare disciplinată care să acorde prioritate proiectelor de mare anvergură, la nivelul întregului sistem, în detrimentul inițiativelor locale fragmentate. Semnalele coerente dinspre cadrul de reglementare, de la autorizarea simplificată la stabilitatea pe termen lung  a tarifelor, au fost identificate ca fiind esențiale pentru atragerea investițiilor de miliarde de euro necesare pentru modernizarea hidrocentralelor, extinderea nucleară și modernizarea rețelei.

Gazele naturale, au insistat vorbitorii, rămân avantajul competitiv al României. Eforturile de dublare a producției din Marea Neagră – în care proiectul Neptun Deep este un element central – trebuie să fie însoțite de utilizări cu valoare adăugată în industrie (îngrășăminte, produse chimice, producția de energie electrică) și de o extindere selectivă a infrastructurii, care să evite riscul de active subutilizate într-o Europă în curs de decarbonizare. În același timp, modernizarea sectorului hidroenergetic și unitățile nucleare planificate sunt considerate vitale pentru furnizarea de servicii de bază și auxiliare fiabile, în completarea energiei regenerabile intermitente. Infrastructura digitală și gestionarea rețelei pe baza inteligenței artificiale, susținute de forță de muncă solidă din domeniul IT din România, au fost, de asemenea, evidențiate ca factori favorizanți pentru integrarea regională și eficiența pieței.

Cooperarea regională a ocupat primul loc pe ordinea de zi: „coridorul vertical” al gazelor și planificarea comună cu Republica Moldova, Bulgaria, Turcia și Ucraina au fost considerate obligatorii pentru rezistența colectivă la șocurile din aprovizionare și la presiunile geopolitice. Participanții au îndemnat România să valorifice noul birou din București al Atlantic Council atât ca element simbolic, cât și ca instrument al unui angajament transatlantic mai profund, insistând asupra dialogului direct cu partenerii americani pentru diversificarea lanțurilor de aprovizionare cu tehnologie și asigurarea unor alternative la dominația chineză în domeniul materialelor critice.

Privind spre viitor, România se află la o răscruce strategică. Alegerile făcute acum – cu privire la ce proiecte vor fi finanțate, cum să reglementeze și ce alianțe să aprofundeze – vor determina nu numai accesibilitatea și competitivitatea națională, ci și stabilitatea regiunii extinse a Mării Negre. Cu o viziune clară, concretă, axată pe accesibilitate, securitate și eficiență – și susținută de parteneriate public-privat bazate pe încredere – România poate profita de momentul său ca lider regional în domeniul energiei și ca partener preferat pentru cooperarea transatlantică.

Iată care sunt cele 10 aspecte esențiale ale unei conversații solide:

1. România se află la o răscruce strategică, trebuind să treacă de la gestionarea crizelor pe termen scurt la o planificare energetică coerentă pe termen lung.
2. Securitatea energetică depinde fundamental de diplomație, în sensul în care impune acțiuni regionale coordonate și parteneriate fiabile, în special cu Statele Unite ale Americii.
3. Predictibilitatea politicilor și reforma reglementărilor sunt esențiale pentru atragerea și susținerea investițiilor private în proiecte strategice la de mare anvergură.
4. Gazele naturale rămân un avantaj esențial, dar utilizarea lor trebuie planificată cu atenție pentru a susține valoare adăugată în industrie și potențialul de export în plan regional.
5. Modernizarea energiei hidroelectrice și extinderea energiei nucleare sunt vitale pentru echilibrarea mixului energetic al României și pentru asigurarea unei capacități de bază fiabile.
6. Evitarea noilor dependențe tehnologice este o prioritate, inclusiv prin consolidarea capacității locale și reducerea dependenței de furnizorii externi pentru tehnologiile regenerabile și de stocare.
7. Industria energetică se confruntă cu provocări practice, inclusiv creșterea costurilor CAPEX, obținerea de autorizații complexe și fragmentarea finanțării care subminează ameliorarea sistemului.
8. Cooperarea regională nu este negociabilă, fiind necesare infrastructuri și planificări comune pentru a sprijini Republica Moldova, Ucraina și securitatea extinsă la Marea Neagră.
9. Infrastructura digitală și inovarea sunt considerate elemente esențiale în avansul tranziției energetice și trebuie integrate în planificarea strategică încă de la început.
10. Dialogul direct, bazat pe încredere, între guvern, industrie și parteneri este esențial pentru stabilirea unor priorități clare, partajarea riscurilor și asigurarea unui viitor energetic accesibil, sigur și durabil.

Acest raport a fost creat de Energynomics în beneficiul tuturor participanților. Mulțumim vorbitorilor pentru contribuțiile valoroase și relevante la această discuție.

Aici este fișierul .pdf “Building regional energy security together: Romania’s strategic vision, regional cooperation, and US partnership — Insights from the Atlantic Council Chatham House discussion, Bucharest, June 2025”.

Autor: Gabriel Avăcăriței

Gabriel Avăcăriței este jurnalist și comunicator cu peste un deceniu de experiență în sectorul energetic din România. Din 2013, este redactor-șef al Energynomics, cea mai importantă platformă de comunicare B2B pentru industria energetică la nivel național. Gabriel moderează toate conferințele și dezbaterile Energynomics, aducând claritate și profunzime discuțiilor dintre factorii de decizie politică, liderii de afaceri și inovatori. Sub coordonarea sa, Energynomics a evoluat în cel mai cuprinzător proiect editorial din domeniul energetic din România, combinând un site de știri, o revistă trimestrială și un portofoliu larg de evenimente din industrie care informează și conectează comunitatea energetică.