În perioada Ianuarie 2023 – August 2023, AIT – Austrian Institute of Technology și REKK – Regional Centre for Energy Policy Research, împreună cu EFdeN, colectând input de la actorii locali, au lucrat la un studiu ce a mapat potențialul eolian existent pe teritoriul României (raportul în extenso poate fi consultat aici. În mod special, studiul detaliază capacitatea eoliană onshore pentru țara noastră. Cu aplicarea constrângerilor spațiale și a unei abordări orientate către optimizarea eficienței financiare a proiectelor, doar exploatând capacitatea din 5 județe cu cel mai mare potențial (aprox. 48.1 GW)l, am putea genera de două ori mai multă energie (aprox. 122.6TWh)  decât consumul de electricitate actual al României (61 TWh in 2021).

Datele studiului arată că România are o capacitate semnificativă de a produce energie electrică din sursele de energie eoliană onshore fără a pune în pericol biodiversitatea și ariile naturale protejate.   Studiul identifică mai multe regiuni favorabile pentru dezvoltarea unor astfel de proiecte mai ales în județele Constanța,  Tulcea, Brăila, Galați și Ialomița  care se situează în jurul valorii de 10 GW, chiar și cu aplicarea constrângerilor spațiale și excluzând ariile naturale protejate. Practic valorificarea potențialului într-un singur județ ar permite acoperirea a 10 din cei 11.69 TWh de generarea pe care România și-a asumat pentru 2030 în cadrul PNIESC (Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice).

În cadrul studiului, a fost făcută o analiză GSI (Geographic Information Systems) în care s-a ținut cont de mai multe aspecte precum datele meteorologice ale zonei, constrângerile spațiale care pot afecta dezvoltarea parcurilor eoliene (zone construite, agricole, rezervații naturale, etc.), parametrii de intrare cheie (reguli de distanță, designul turbinelor, limite economice, etc.) și modul în care potențialul identificat pentru dezvoltarea energiei eoliene se potrivește cu infrastructura rețelei existente sau planificate. De asemenea, a fost efectuată și o analiză referitoare la modul în care dezvoltarea proiectelor de energie eoliană ar putea afecta piața de energie electrică.

Studiul mai arată că restricționarea energiei regenerabile (RES) în România este în general nesemnificativă în anii 2030 și 2040, însă crește semnificativ în 2050, și variază considerabil în funcție de nivelul de penetrare a energiei eoliene în rețea. De asemenea, studiul evidențiază impactul asupra exporturilor de energie electrică și necesitatea de a avea rezerve suficiente pentru a gestiona fluctuațiile rezultate din generarea de energie eoliană. În ceea ce privește emisiile de CO2, acestea sunt în scădere, iar diferențele între impactul produs de cele trei scenarii analizate variază în funcție de anii luați în considerare.

Rezultatele preliminare ale studiului au fost prezentate în cadrul evenimentului de diseminare a studiului privind potențialul eolian din RO, BG și HU vineri în data de 20.10.2023 la EFdeN, din incinta Universității Tehnice de Construcții București, Facultatea de Inginerie a Instalațiilor, Bd. Pache Protopopescu, nr. 66, Sector 2, București, dar și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în cadrul Climate Change Summit.

Împreună cu cei mai importanți actori cheie, reprezentanți ai administrației publice, dar și societatea civilă reprezentată de asociații neguvernamentale, au fost dezbătute direcții de evoluție și dezvoltare a studiului, dar și nevoile reale pentru creșterea capacității de producție din surse regenerabile, în special energie eoliană și a fost creat un grup de energie eoliană ce va lucra în continuare asupra tematicilor atinse de studiu.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA), Banca Mondială, Comisia Europeană, WWF, Greenpeace, FEL România și Energy Policy Group, dar și reprezentanți ai companiilor private din sectorul energiei.

„Ne bucurăm să vedem că dezvoltarea sectorului eolian este susținută de munca analitică, așa cum a fost discutat și în acest workshop. Acest lucru este, desigur, o condiție cheie în abordarea provocărilor majore, dar și în utilizarea oportunităților pe care le aduce tranziția energetică”, a declarat Ivan Krofak, Expert în Energie, Banca Mondială.

“Asociația RWEA saluta inițiativa realizării acestui studiu, precum și eforturile elaboratorilor, fiind un studiu extrem de util pentru dezvoltarea industriei energiei eoliene din România. Ne bucură faptul că potențialul eolian al țării noastre este evidențiat atât de bine în zona de sud-est a Europei, ceea ce ne întărește convingerea asupra faptului că România poate deveni un hub regional în ceea ce privește întreg lanțul de valoare al acestei industrii, contribuind la creșterea economică a țării. Totodată, acest studiu poate fi văzut ca un important punct de plecare pentru statul român în procesul de definire a așa-ziselor Renewables acceleration areas, concept introdus de Directiva Energiei Regenerabile III, recent adoptată la nivelul autorităților europene de la Bruxelles”, a spus Georgiana Toma, Coordonator grup de lucru Reglementări, RWEA.

“Potențialul global pentru energie eoliană, atât pe uscat, cât și în largul mării, în România este semnificativ din punct de vedere energetic, fiind de două ori mai mare decât consumului total de electricitate din prezent. Impacturile așteptate asupra pieței sunt în general promițătoare, deoarece o creștere a utilizării energiei eoliene ar putea merge mână în mână cu o scădere a prețurilor en-gros în România și ar contribui la lupta României împotriva schimbărilor climatice, determinând o scădere suplimentară a emisiilor de carbon în anii viitori”, a adăugat Gustav Resch, Senior Researcher, AIT.