Eficiența energetică scăzută a României conduce la costuri suplimentare de până la 7 miliarde de euro, se arată în Cartea Albă a Eficienței Energetice în România realizată de către Asociația Română pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE) lansată joi. Pentru a produce o unitate de PIB, în România se consumă de 2,5 ori mai multă energie faţă de media UE calculată pe 27 de membri. Cu un program național de eficiență energetică, PIB-ul ar putea crește cu până la 6% menținând actualul consum de energie. Se dovedeşte astfel că economia de energie este cea mai bună sursă de energie.
Aureliu Leca, director executiv al ARPEE a precizat pe marginea documentului-cadru că, dacă în România se consumă aproape 300 KWh pentru încălzirea spațială a unui metru pătrat (mp), în Germania, o ţară poziţionată în topul celor mai eficiente energetic state ale UE, s-a ajuns şi la un consum de doar 50 KWh pe mp. În Europa, doar Estonia și Bulgaria sunt mai ineficiente energetic decât România. Fruntașele clasamentului eficienței energetice la nivel european sunt Irlanda, Danemarca și Marea Britanie.
România ar putea economisi 7 miliarde de euro prin eficienţă energetică
În cadrul conferinței de lansare a Cărții Albe, vicepreședintele ANRE Emil Calotă a punctat că în ultimii 4-5 ani, cel mai important segment de consum de energie din România au devenit gospodăriile, cu 8% din consumul final de energie. Întrucât există un decalaj important între energetica din oraș și cea de la sat, 43% din consumul de energie este asigurat prin utilizarea lemnului, potrivit declaraţiilor acestuia.
Emil Calotă a punctat şi că ANRE aduce în spaţiul public dezbaterea privitoare la aprobarea unei legi naţionale privind eficienţa energetică. „ANRE a realizat deja acţiuni concrete pentru definirea unui nou cadru instituţional şi legislativ al eficienţei energetice în România, între care analiza SWOT a Planurilor Naţionale 1 şi 2 de eficienţă energetică, împreună cu BERD, şi postarea pe site-ul ANRE a proiectului noii legi a eficienţei energetice”, a precizat vicepreşedintele ANRE.
Pierderile industriei ating 35% din energia consumată
Din punct de vedere tehnic, căldura este energia critică atât pentru gospodărie cât şi pentru procesele industriale şi economice în ansamblu datorită semnificaţie sale privind prelucrarea şi producţia, încâlzirea şi incapacitatea de a fi stocată alături de provocările pe care le ridică soluţiile de izolare termică. Aureliu Leca a punctat că aici au loc cele mai multe pierderi, iar facturile la energie includ şi pierderile. Adică ineficienţa energetică este facturată , şi când 40% din consumul final de energie este realizat de clădiri se pot calcula relativ precis banii irosiţi pe pierderile din sistem.
„Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30-35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București și al ARPEE.
ANRE face analiza de supra-compensare a bonusului de cogenerare
Solicitat de energynomics.ro să expună cum anume a ajutat bonusul de cogenerare la îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dacă microcapacităţile pot fi de un real folos, Emil Calotă a declarat că miliardul de lei anual colectat prin taxa de cogenerare se duce spre segmentele tehnologice eficiente. Potrivit acestuia, în total se monitorizează 40 de unităţi catalogate ca fiind în cogenerare de înaltă eficienţă, şi după trei ani de la introducerea bonusului s-a aprobat realizarea analizei de supra-compensare.
Emil Calotă a spus că pe cei care au încasat bonusul de cogenerare fără a face investiţiile vor suferi sancţiuni şi vor trebui să returneze fondurile. Totodată, aprobarea legislaţiei microcapacităţilor de cogenerare şi trigenerare de până la 1 MW se crede că va ridica mult modul în care se face consumul de energie în exteriorul oraşelor.
Ţinta de eficienţă energetică pentru 2012, atinsă doar pe jumătate
Comisia Europeană a anunţat în octombrie 2012 că a lansat procedura de infringement împotriva României şi Cehiei pentru că nu au furnizat informaţii cu privire la implementarea directivei referitoare la eficienţa energetică a clădirilor. Directiva 2010/31/EU precizează că statele membre UE trebuie să instituie şi să aplice cerinţe minime privind performanţa energetică a clădirilor şi să se asigure că este realizată certificarea performanţei energetice a clădirilor.
Totodată, documentul prevede realizarea unor inspecţii periodice ale sistemelor de încălzire şi de aer condiţionat. De asemenea, directiva solicită statelor membre să se asigure că, începând din 2021, toate clădirile noi vor fi „clădiri cu consum de energie aproape zero”.
De la 1 ianuarie a intrat în vigoare o altă directivă, care obligă statele membre ale UE să se asigure că 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute și ocupate de administrația sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerințele minime în materie de performanță energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. Potrivit directivei 2012/27/EU, de la 1 ianuarie 2014 şi până la 31 decembrie 2020, fiecare ţară trebuie să facă economii în fiecare an de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali.
