România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007 – 2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene, înregistrând un sold pozitiv de peste 72 de miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de Banca Transilvania (BT).
”Una dintre cele mai bune decizii personale a fost să am încredere în România. Este țara în care am trăit și am lucrat în acești 20 de ani și, privind în urmă, cred că România a oferit oportunități extraordinare celor care au avut răbdare, încredere și curaj să investească pe termen lung. Creșterea nu a fost liniară, dar a fost constantă și direcția a fost clară. Pentru următorii ani, pariul meu rămâne România, dar care poate juca într-o ligă economică mai mare: o economie mai sofisticată, cu mai mult capital local, cu antreprenori care construiesc companii regionale și cu bănci capabile să susțină această ambiție. Sigur că mai avem multe de făcut, însă, dacă ne uităm de unde am plecat și unde suntem astăzi, avem motive să avem încredere în ceea ce putem construi mai departe”, a declarat Omer Tetik, director general al Băncii Transilvania, citat în comunicat.
Potrivit analizei, unul dintre cele mai vizibile efecte ale apartenenței României la Uniunea Europeană este accesul la fondurile europene.
Astfel, pentru fiecare euro cu care a contribuit România la bugetul Uniunii Europene, a primit aproximativ trei euro sub formă de fonduri europene nerambursabile. Aceste resurse au susținut investițiile în infrastructură, agricultură, companii și comunități și au contribuit la modernizarea României.
În ceea ce privește convergența economică, datele prezentate de Banca Transilvania arată că PIB-ul pe locuitor al României, ajustat la puterea de cumpărare, a crescut de la aproximativ 44% din media Uniunii Europene, la momentul aderării, la 78% în 2025.
În aproape două decenii, România a recuperat astfel peste 30 de puncte procentuale din decalajul față de media europeană. Ritmul dezvoltării nu a fost însă uniform, nici între perioade, nici între regiuni, iar decalajele persistă.
Potrivit sursei citate, transformarea economiei a fost susținută de antreprenorii care au investit, de companiile care au dezvoltat servicii și au creat locuri de muncă, de persoanele care au dobândit competențe noi sau au învățat alte meserii, precum și de comunitățile care au valorificat oportunitățile oferite de Uniunea Europeană.
Apartenența la UE a oferit cadrul în care multe dintre aceste transformări au accelerat, prin accesul la o piață de sute de milioane de consumatori, reguli comune, capital și finanțare pentru investiții, dar și printr-un plus de predictibilitate și încredere în investițiile pe termen lung în România.
Un alt efect important al integrării europene îl reprezintă accesul companiilor românești la piața unică, care a facilitat intrarea acestora în lanțurile europene de producție și furnizare, accesul la clienți externi și transferul de tehnologie și know-how.
Potrivit analizei, în 2025, România a exportat bunuri în valoare de aproximativ 96,6 miliarde de euro, iar peste 71% dintre exporturi au fost către state membre ale Uniunii Europene. Astfel, peste șapte din fiecare zece euro generați de exporturile românești de bunuri au legătură cu piața comunitară.