Acasă » Interes general » Macroeconomie » John Roberts: Creaţi un mediu flexibil pentru producerea, dar şi pentru tranzitul energiei

John Roberts: Creaţi un mediu flexibil pentru producerea, dar şi pentru tranzitul energiei

16 iulie 2015
Interes general
energynomics

Acesta este transcriptul mesajului transmis de John M. Roberts, membru în Consiliul Consultativ al Energy Policy Group, cu prilejul Energy Strategy Summit, desfăşurat pe 4 iunie la Palatul Cantacuzino din Buşteni.

Mulțumesc energynomics.ro pentru invitație!

Am fost captat de comentariile inițiale ale domnului [Mihnea] Constantinescu, potrivit cărui guvernanța energiei necesită predictibilitate, transparență, reguli corporatiste, profesionalism, elementele incluse în domeniul eficienței energetice. Poate cineva să-mi spună ceva nou? Unde este gândirea de detaliu? Asta nu este strategie, este un obiectiv vag și unul care a tot fost menționat de zeci de ani. Avem nevoie de mult mai multe detalii, mai mult decât câteva referințe la hidroenergie și la proiectul AGRI, mai ales atunci când te uiți la fundamentele economice foarte nesigure ale AGRI, având în vedere lipsa de curaj disponibil pentru un astfel de proiect din Azerbaidjan în următorul deceniu, să spunem.

Dar au existat unele puncte foarte interesante, precum banii ar putea migra spre alte zone, în cazul în care nu sunt folosiți aici când devin disponibili; sau orice strategie are nevoie de un plan de urgență. Au existat și câteva idei bune precum poziția despre stocare și o excelentă trimitere la urgențe. Trebuie să gândești holistic despre toate aceste lucruri, dar cum să spui că aștepți să recuperezi o investiție 100 milioane de dolari într-un an sau doi? Dacă aveți de gând să aveți o dezbatere serioasă, nu aruncați ușor comentarii de genul acesta! Investițiile sunt o chestiune foarte serioasă.

Strategia Națională Energetică este despre a face alegeri

Nu a fost mai bine nici când a fost adus argumentul că îți poţi recupera banii în 5 sau 6 ani în România, cum nu poţi nicăieri în altă parte. Nu, ratele de recuperare s-au redus și nu mai sunt atât de bune, sunt mult mai greu de găsit, sunt mult mai greu de atins. Am mai observat un comentariu bun, legat de cele trei elemente necesare cadrului de reglementare: necesarul de contribuție a statului, eficiența economică a proiectelor în derulare, interesul consumatorilor și apoi punctul culminant: nu poți avea ceva care este bun, ieftin și rapid. Puteți avea doar 2 din cele 3 elemente. Strategia Națională Energetică este despre alegeri și acesta este cel mai greu lucru de făcut, pentru că, desigur, ceea ce vrei este să eviți să faci aceste alegeri. Dar în ce context au loc toate acestea?

Să vă dau câteva exemple: de mai bine de 8 ani Turkmenistan a urmărit ideea de a dezvolta o conductă către India și cercetează ideea unei conducte peste Marea Caspică spre Azerbaidjan și spre Europa. Nu a reușit. Nu știe cum să asambleze un proiect pentru că nu știe cum să angajeze resursele și nu știe cum să cântărească riscurile de securitate, în special în ceea ce privește Afganistanul. Iată şi un exemplu mai specific despre cum poţi rata oportunități: Israel a descoperit resurse importante de gaze naturale în Marea Mediterană, dar nu a reuşit să vină cu un sistem inteligent pentru alocarea rezervelor pentru viitor. Acum, ei au nevoie urgent de aceste rezerve și nu se pot baza pe resursele care vin din alte surse. Dar în loc să spună de cât avem nevoie în 2014, de cât în 2015, de cât în 2016 și în fiecare an până în 2030, ei au spus „avem nevoie de această sumă mare acum”, chiar dacă nu o putem utiliza.

Aşa că au ratat posibilitatea de a obține investițiile necesare, prin permiterea unui flux de export timpuriu care ar fi adus fondurile necesare pentru dezvoltarea utilă pieței interne. Au pierdut doi ani și în acest timp prețul gazelor s-a prăbușit, împreună cu toată paradigma de investiții. Va dura un pic mai mult înainte de a ajunge din nou pe drumul cel bun. Și acum încă un exemplu din aceeași regiune: ciprioții au descoperit un zăcământ mic, Afrodita. S-au gândit: „Minunat, putem dezvolta o unitate de procesare pentru export, aducem gazul israelian și cipriot, o idee fantastică, pe termen lung.” Dar Afrodita a avut doar un sfert din resursele necesare pentru o producţia de electricitate. Atunci când li s-a arătat că societatea care dezvolta Aphrodite nu avea planuri de dezvoltare – numerar / cheltuieli – pe teren pentru anul următor, au fost dispuşi să investească imediat pentru o conductă la scară mică pentru a aduce gazul la ţărm. Autoritățile cipriote au spus nu, noi vrem o instalație de energie, astfel încât în locul unei conducte care ar fi putut converti gazul ars în exploatarea de petrol în gaz de conductă, nu au realizat nimic. Și sunt conștienți că nu vor avea o unitate de producţie pentru mulți-mulți ani de acum înainte. Ei trebuie să-și regândească poziția, între timp pierzând 3 sau 4 ani. Voința politică este un eșec în acest domeniu, uitați-vă la ceea ce a spus Brendan Devlin pe 5 martie, cu privire la dorința de a avea mari proiecte regionale și insuficientă concentrare asupra interconectărilor.

Și, în fine, ajungem la puterea Rusiei, la nu puterea ei militară, care este o problemă care trebuie, de asemenea, să fie abordată, ci la puterea pur comercială a Rusiei, capacitatea pe care o are de a schimba ruta unei conducte importante pentru a merge în Turcia, în loc de Bulgaria. Noi încă nu suntem destul de siguri care sunt fundamentele economice, dar ei pot cheltui atât de mulți bani încât să construiască cel puțin primele două fire ale fluxului spre Turcia și ne-ar putea provoca mari probleme în viitor. Dar există un risc și mai mare, de care am auzit mai devreme.

Cineva a menționat că nu vom mai vedea în acest deceniu barilul de petrol la 100 de dolari. Nu spun că așa va fi, eu pur și simplu susțin că nu avem absolut nici o idee care va fi prețul petrolului, dacă va crește sau va scădea, indiferent despre ce perioadă vorbim. Nu putem face niciun fel de prognoză, dar există un lucru la care ne putem gândi… S-a gândit cineva ce s-ar întâmpla dacă Rusia adoptă politica de a fi furnizorul cu preț scăzut de gaze pentru piața europeană? Asta ar fi împotriva oricărui instinct al lui Alexey Miller, dar nu vorbim aici despre politica Gazprom, deloc. Vorbim despre politica lui [Vladimir] Putin, nu a Gazprom. Poate Novatek sau Rosneft – care sunt asigurările pensie ale lui Putiin – să aibă politici care privesc accesul la sistemul Gazprom. Rusia este în poziția de a inunda Europa cu gaz și să elimine prin preț orice alți furnizori potențiali.

Mai multe consultări directe cu guvernul, și flexibilitate din partea tuturor

Deci, trei reguli pentru a concluziona: 1. Ce ar putea face România în termeni de strategie? Regula unu, dacă există o masă rotundă, participă! Exemplul generalului Schwarzkopf, când planifica războiul din Irak. Atunci când a primit sarcina, ce a făcut? S-a dus la școala de diplomați a SUA și s-a cufundat în studierea Orientului Mijlociu timp de 2 luni cu studenții obișnuiți. El spunea că putea face toate studiile în privat, dar într-o clasă mi s-au pus întrebările pe care nu m-aș fi gândi vreodată să mi le pun. 2. Stabilitate specifică, flexibilitate specifică, un regim de reglementare stabil, dar, de asemenea, consultări constante cu mediul de afaceri, pentru că pur și simplu nu știm cum va arăta mediul de afaceri, mă refer la nivel global, în doi ani, să nu mai vorbim în 10 sau 20. Și, în fine, crearea unui mediu flexibil pentru producerea și tranzitul de energie. România are șansa de a deveni un centru energetic real, dar amintiți-vă, un centru de energie nu este doar un loc unde energie vine și de unde pleacă, dacă este un adevărat hub comercial, este un hub care funcționează în condiții de piață. Hub-urile tip piață nu sunt create de guverne, tot ce poate face un guvern este să construiască mediul în care un hub poate crește, prin urmare susțin că trebuie să aveți mai multe consultări directe cu guvernul, și un anumit grad de flexibilitate din partea tuturor.

Multumesc.

Un comentariu la „John Roberts: Creaţi un mediu flexibil pentru producerea, dar şi pentru tranzitul energiei”

  1. Pingback: Companiile din energie, partener de dialog pentru autorităţile publice

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *