Anul 2019 a fost unul de maxime turbulențe pentru piața de furnizare din România, la care mediul privat s-a adaptat în formule diverse. Am discutat cu Harald Kraft, directorul general al sucursalei din România a AIK Energy, despre contextul în care compania și-a intensificat prezența pe piața locală și despre perspectivele perioadei imediat următoare.
Stimate domnule Harald Kraft, sunteți un excelent cunoscător al pieței de energie din România, chiar dacă AIK Energy este o prezență relativ nouă pe piața de furnizare locală. Implicarea AIK are loc într-o perioadă când furnizorii din segmentul concurențial simt o presiune care îi convinge pe mulți să se retragă. Care sunt oportunitățile pe care le-ați identificat?
Într-adevăr, AIK ENERGY are o prezență relativ nouă pe piața locală de gaz și energie, dar pot să vă asigur că membrii echipei AIK au acumulat ani de zile de experiență profundă în aceste domenii. Noi vedem oportunitățile într-o activitate consolidată strategic în Europa Centrală și de Sud-Est. De exemplu, am înființat filiale în Austria, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina și suntem în plin proces – în mare parte am reușit deja – să obținem toate licențele necesare pentru a deveni un jucător important pe piețele din Europa. Cu alte cuvinte, grupul AIK Energy poate să acționeze flexibil pe piețele din vecinătatea României și poate să realizeze sinergii. Piețele se vor interconecta mai mult decât în prezent, iar noi suntem pregătiți.
În plus, nu ne bazăm numai pe energie, ci suntem și trader de produse petroliere. De exemplu, dezvoltăm în Republica Moldova o minirafinărie și un depozit pentru produse petroliere într-o zonă liberă și urmărim inclusiv proiecte cu energie verde. Nu este exclus ca pe viitor să ne implicăm și în producția de gaze și țiței.
În 2019, am constatat schimbări profunde în volumele și sursele de proveniență a gazelor naturale de import în România. Cum se poziționează AIK Energy în acest context de piață?
În primul semestru al anului în curs AIK a ocupat un loc între primii furnizori din piața liberă. Datorită faptului că suntem prezenți în mai multe piețe, am reușit să jucăm un rol important în ceea ce privește importul gazelor.
Vedeți un potențial important de business în importul de gaz natural pe ruta Bulgaria, eventual gaz natural lichefiat, prin Coridorul Sudic?
Sigur, Coridorul Sudic va avea un potențial. Turkstream și TANAP vor aduce gaze suplimentare care pot să ajungă și în România. Rămâne de văzut ce cantități vor fi disponibile pentru România. Proiectul unei instalații offshore de regazificare lângă Alexandropoulis pare foarte interesant prin poziția lui în nordul Greciei și prin apropierea de Coridorul Sudic.
Înghețarea prețurilor la gaze naturale pentru producția internă este considerată responsabilă, măcar în parte, pentru creșterea prețurilor în segmentul de piață concurențială. Sunteți de acord cu această perspectivă?
Sunt absolut de acord. În vară, aveam prețul cel mai mare pentru industrie pe piața concurențială. Dar acest efect vine nu doar din prețul plafonat pentru sectorul rezidențial și pentru termoficare, ci și ca urmare a suprataxării gazelor. Dacă luăm de exemplu un preț de 110 lei/MWh pe piața concurențială, numai suprataxarea și contribuția bănească impusă prin OUG 114/2018 diminuează venitul cu circa 32 lei/MWh. În plus, producătorul este obligat să vândă circa jumătate din producție la un preț plafonat artificial. Este firesc ca acesta să fie compensat printr un preț mai mare pe piața concurențială.
Discuțiile privind România ca hub regional de gaze naturale au fost realimentate după anunțul Transgaz privind asocierea cu CEGH pentru înființarea unei societăți pe acțiuni Romanian Gas Hub, având ca scop operarea Punctului Virtual de Tranzacționare (PVT) din România. Cum vedeți această inițiativă? Este ea de natură să contribuie la maturizarea pieței locale de gaze naturale?
O cantitate mare de gaze naturale este deja tranzacționată transparent la BRM și la OPCOM. Pe de altă parte, prezența unui PVT și a unui operator al PVT nu înseamnă automat o maturizare a pieței. Câtă vreme statul intervine în piață – de exemplu prin plafonarea prețului, obligația ca producătorul să vândă cu prioritate în România, obligația de stocare, obligația pentru piața centralizată – nu putem să vorbim despre o piață matură.
Există comentatori care apreciază că implicarea CEGH în acționariatul acestei societăți ar plasa grupul OMV, care controlează unul din marii producători de gaze naturale din România, într-o poziție privilegiată față de ceilalți furnizori de gaze naturale. Sunteți de aceeași opinie?
Nu sunt de aceeași opinie. Am încredere că grupul menționat acționează responsabil și profesionist. Cum am spus anterior, tranzacționarea pe piața centralizată se desfășoară într-un mod public și transparent pentru toți participanții, nu cred că o firmă afiliată la operatorul pieței poate să aibă un avantaj.
Care sunt acțiunile pe care le (va) întreprinde AIK Energy pentru a-și întări prezența pe piața de furnizare din România? Aveți în vedere doar piața de gaze naturale sau analizați și piața de electricitate?
AIK este deja un trader licențiat pentru energie electrică și deja tranzacționează în acest segment. Aplicarea pentru licența de furnizor este în derulare. În sectorul gazelor, până acum ne-am concentrat pe sectorul angro, dar începem și vânzarea către sectorul industrial.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din decembrie 2019 al energynomics.ro Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier acest număr (decembrie 2019), în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.