Una dintre cele mai importante realizări ale portofoliului lui Victor Grigorescu rămâne, fără îndoială, finalizarea strategiei energetice, cu bune și cu rele. Sunt apoi câteva proiecte concrete care au fost duse la capăt sau puse pe o traiectorie previzibilă de funcţionare: deblocarea Planului naţional de investiţii, implementarea unor mecanisme necesare în piața gazelor, programul de electrificare, interconectorul România – Bulgaria și BRUA. Alte linii de acţiune au fost profesionalizarea resurselor umane, inclusiv printr-un plus de transparenţă, dar şi măsurile de restructurare fundamentală, în minerit şi în sectorul de regenerabile.

Trasarea liniilor generale ale strategiei energetice, – în pofida temerilor privind susținerea sa viitoare – reprezintă fără îndoială cea mai importantă realizare a mandatului lui Victor Grigorescu și a echipei sale.

 Un cadru corect pentru politicile din anii care vin

Definitivarea acestui document este un pas important pentru întreg sectorul, pentru că, pe lângă faptul că pune la dispoziție o radiografie corectă a stării actuale a sistemului, oferă un nou tip de viziune pentru evoluția sistemului în anii care urmează. Strategia Energetică oferă un cadru corect pentru politicile energetice din anii următori, politici asupra cărora, evident, decidenții din fruntea ministerului își vor lăsa propria amprentă. În opinia ministrului Grigorescu, obiectivele acestor politici trebuie să rămână însă aceleași: înlocuirea unei treimi din parcul de capacități de generare, păstrarea unui rol în mixul energetic pentru cărbune, combaterea sărăciei energetice și eficientizarea sistemelor de producere a agentului termic. “Strategiile de până acum aveau, uneori, o tușă personală și cred că este foarte important că am renunțat la acest lucru. E important să elaborăm planuri care să poată fi folosite pe o perioadă lungă de timp și care să permită alegerile cele mai potrivite pe termen lung, dincolo de preferințele sau prejudecățile unora.

Am văzut că se dorea listarea în strategie a unor proiecte concrete, dar cei care cer acest lucru ar putea să facă un exercițiu simplu de identificare a acelor proiecte care au fost listate în trecut. Câte dintre ele au fost puse în practică? În plus, politicile noastre energetice trebuie să fie neutre tehnologic, așa încât să susțină orice proiect viabil economic pe care piața îl confirmă. Statul nu mai este astăzi singurul actor din sectorul energetic. Capitalul privat joacă un rol foarte important, iar statul trebuie să sprijine investițiile private în modernizarea sistemului.”

Asta nu înseamnă că, în acord cu strategia, anumite proiecte nu pot fi asumate, spune ministrul: “Din contră, ar fi extrem de util, dar nu la nivelul strategiei naționale, ci al planurilor de implementare subsecvente”.

Deblocarea PNI, după trei ani de la inițializare

Una dintre marile reușite din acest an este deblocarea Planului Național de Investiții (PNI), după trei ani de la inițiere, în condițiile în care la începutul acestui an eram foarte aproape să pierdem schema de finanțare. “Am semnat deja contracte aferente unor proiecte în valoare de 503,3 milioane de lei, inclusiv cu Complexul Energetic Oltenia, pentru investițiile de la Ișalnița și Rovinari. Mi-aș fi dorit să se fi înscris mai multe companii în program. Am mai primit o cerere de finanțare din partea Complexului Energetic Oltenia pentru un grup de la Termocentrala Rovinari și așteptăm depunerea cererii de finanțare, până la sfârșitul acestui an, pentru investiția de la centrala de la Iernut”, declară secretarul de stat Cristian Buşu.

Dintre noutăţile introduse în acest an amintim de înlocuirea contractului-cadru, pentru a-l adapta la realitățile din piață ale anului 2016. PNI are la dispoziție 853 de milioane de lei, sumă care reprezintă contravaloarea certificatelor vândute în perioada 2013-2015. Din această sumă se pot finanța nerambursabil, în procent de 25% din valoarea cheltuielilor eligibile, investiții care au ca rezultat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. “A trebuit să așteptăm trei ani, cu banii în cont, până când acești bani să poată fi reîntorși în economia reală”, a mai spus Cristian Buşu.

Mecanisme necesare pentru piața gazelor

În mai puţin de un an, ministerul a reușit să aducă o serie de modificări legislative fundamentale pentru stimularea tranzacţiilor pe piaţa de gaze. “Am construit un mecanism clar și transparent necesar formării prețului la gazele naturale pe piața din România, pentru a da consumatorului final, cetățeanului, pentru prima dată, un mecanism transparent de formare a prețului, prin tranzacții pe bursă”, sintetizează secretarul de stat Aristotel Jude. Măsurile erau necesare pentru a consolida un mediu competitiv, transparent și nediscriminatoriu pentru derularea tranzacțiilor cu gaze naturale pe piața din România, la prețuri reale, de piață, determinate pe baza cererii și ofertei.

“În același timp, am reglementat stabilirea, prin Decizie a președintelui ANRE, a stocurilor de gaze naturale ce vor fi înmagazinate de fiecare furnizor și stabilirea contravenției și cuantumul amenzii pentru furnizorii si operatorul de transport care nu constituie stocul minim de gaze naturale. Acest aspect este important pentru siguranța energetică a României și pentru a ieși din zona întrebărilor retorice, din fiecare iarnă de până acum: avem suficiente gaze pentru consumul populației și pentru a produce agent termic?”, explică Aristotel Jude.

Program de electrificare, prin Granturile SEE și norvegiene

România încă are peste 100.000 de locuințe care nu au acces la electricitate, iar majoritatea celor care locuiesc în aceste zone nu au nicio șansă să-și poată asigura acest acces prin forțe proprii. Ministerul Energiei a anunţat că, împreună cu Universitatea Politehnică București, a identificat mai multe soluții tehnice care ar putea fi implementate, astfel încât aceste locuințe să poată fi electrificate. Prima etapă din acest proces a început cu ajutorul Ministerului Fondurilor Europene, care a identificat ca sursă de finanțare Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021. “În premieră, Ministerul Energiei a devenit partener în acest program care va asigura finanțarea electrificării a 10.000 de locuințe. Urmează ca în perioada imediat următoare să se identifice primele locuințe care vor beneficia de acest program și soluțiile tehnice cele mai potrivite”, a explicat Dan Ionescu, consilier al Ministrului Energiei.

Interconectorul România – Bulgaria și BRUA

Ministerul Energiei a avut o contribuție importantă şi în finalizarea interconectorului de gaze naturale între România și Bulgaria, dezvoltat de Transgaz, dar și în aprobarea finanțării și dezvoltarea proiectului BRUA, cel mai mare proiect de infrastructură energetică din ultimii ani. Peste 528 de kilometri de conducta nouă, operabilă la mare presiune, vor străbate România de la sud la vest, deschizând noi opțiuni pentru achiziția și tranzitul de gaze naturale în regiune.

“Am operaționalizat la nivelul Ministerului Energiei Autoritatea pentru Proiecte de Interes Comun, care va gestiona, împreuna cu operatorul de transport, întregul proces complex de implementare. Proiectul BRUA reprezintă, între altele, o contribuție concretă a sectorului energetic la creșterea economică a României în următorii ani”, spune ministrul Victor Grigorescu.

Mineritul – măsuri de restructurare fundamentală

Secretarul de Stat Corina Popescu a administrat două dintre cele mai delicate dosare ale momentului: restructurarea mineritului şi reconstruirea cadrului de subvenţii pentru regenerabile.

“Am preluat zona de minerit într-o situație extrem de fragilă. Activitatea de minerit este profund decapitalizată, pentru că nu s-au mai făcut deloc lucrări de investiții”, ne-a declarat Corina Popescu. “Oamenii lucrează în condiții extrem de grele cu echipamente și scule depășite. Acesta este și motivul pentru care mineritul pare o activitate nerentabilă, iar, în plus, vorbim despre activități care se desfășoară în zone unde nu există alte opţiuni.

În Comitetul de coordonare pentru activitatea minieră am pus la punct un plan de restructurare a sectorului minier de huilă, iar în acest sens am majorat ajutorul de stat acordat SNIMVJ, pentru includerea în programul de închidere a două mine neviabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, respectiv minele Lonea și Lupeni.”

“Aceeași situație dificilă am găsit-o și în zona exploatărilor de uraniu, unde am reușit să aprobăm un ajutor de salvare în valoare de 62 de milioane de lei pentru Compania Națională a Uraniului. Societatea se confruntă cu dificultăți financiare majore și are nevoie de un proces temeinic de restructurare pentru a putea reintra în piață. La începutul lunii noiembrie, prima tranșă, în valoare de 47,2 milioane de lei, a intrat în conturile societății. CNU este veriga ce completează ciclul nuclear complet al țării noastre, un avantaj unic pe care România îl poate avea”, a explicat Corina Popescu.

Redresarea sectorului de regenerabile

Industria regenerabilă are un rol foarte important în producerea de energie verde, nepoluantă, dar sectorul avea nevoie de o nouă ordine, de un nou cadru legal pentru a putea fi salvat de la un dezastru, anunţat în repetate rânduri de companiile de profil.

“S-au făcut câteva greșeli în trecut, care trebuie corectate. Este foarte greu însă să găsești un echilibru după ani de zile de degringoladă. Putem modifica și remedia atât cât ne permite legea. Pentru moment, avem o propunere legislativă care, odată aprobată, ar aduce predictibilitate și stabilitate în piață, precum și un impact redus la consumatorul final”, consideră Corina Popescu.

Profesionalizarea resurselor umane

Ministerul a demarat mai multe procese de recrutare a managementului profesionist în companiile de stat din energie, dar și în interiorul Ministerului, pentru o mai amplă transparentizare a domeniului și pentru o schimbare de atitudine.

“În cazul Hidroelectrica am avut nu mai puțin de 15 candidați pe un loc la selecția membrilor Consiliului de Supraveghere, iar la concursul pentru Direcția de Politici Energetice din cadrul Ministerului am avut plăcuta surpriză să vedem o concurență de trei persoane pe un loc”, spune ministrul Grigorescu. “Am pornit un proces intens de transparentizare a sectorului, astfel încât Ministerul Energiei a devenit parte a Strategiei Naționale Anticorupție, care ne va ajuta în zona de achiziții publice și de transparență instituțională. Sper ca și programul nostru de colaborare cu societatea civilă să-și facă vizibile roadele în perioada următoare, mai ales că am beneficiat de expertiza a nouă Organizații Neguvernamentale, care au semnat un protocol de colaborare cu Ministerul, prin care urmează să se implementeze un set important de măsuri dedicate spre exemplu achizițiilor publice, avertizorilor de integritate sau codurilor de etică.“

Cercetarea, punct de pornire în energie

“Am deschis un program intensiv de colaborare cu domeniul de cercetare din România, deoarece îl consider vital pentru dezvoltarea sistemului energetic. Am reunit principalele institute de cercetare din România în sectorul energetic și am reușit să facilităm o serie de vizite de lucru prin schimb de experiență în Norvegia, acțiune soldată deja cu parteneriate concrete pentru perioada următoare”, afirmă ministrul Grigorescu. Urmează același gen de acțiuni în Statele Unite ale Americii și în Islanda. Odată lansat acest program, el ar trebui să reușească reconectarea cercetării din energie la fluxul internațional. “Sper ca acești pași făcuți de noi să se instituționalizeze cât se poate de rapid și să avem un organism dedicat cercetării la Ministerul Energiei”, mai spune ministrul.

Rol regional şi european

Oficialii ministerului enumeră, între reuşitele mandatului, şi reconectarea României la platformele energetice regionale și internaționale. Între acestea, ministrul Grigorescu aminteşte de parteneriatul strategic cu SUA care “și-a găsit în acest an o serie de dezvoltări concrete în colaborarea din energie, atât în domeniul explorării și exploatării de resurse energetice, cât și în domeniul cercetării și dezvoltării”.

România ar putea găzdui anul viitor reuniunea CESEC (Central East South Europe Gas Connectivity), principalul forum de securitate energetică și cooperare regională din această parte a Europei. În acest format, membrii sprijină inclusiv acțiunile altor state, care nu sunt membre UE, dar care împărtășesc aceleași deziderate sau au aceleași îngrijorări, precum Republica Moldova.

România va organiza în 2018 reuniunea Cartei Internaționale a Energiei la București, în contextul eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice și de asigurare unei tranziții de succes a sistemului energetic mondial către energie mai curată și impact redus asupra mediului.

Nu în ultimul rând, Ministerul Energiei a reluat eforturile de aderare la organizațiile internaționale în domeniul energiei de sub egida OCDE, pentru a permite extinderea colaborării internaționale și dezvoltarea de noi oportunități pentru sectorul energetic românesc.