Riscul să avem un nou Cernobîl este zero din toate perspectivele, accidentul nuclear de acum 40 de ani reprezentând momentul de cotitură pentru industria nucleară, care a avut o evoluție fantastică din perspectivă tehnologică, dar și din perspectiva comunicării și cooperării internaționale, a declarat Petre Min, șef Serviciu interimar la Serviciul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN).

„Riscul să avem un nou Cernobîl este zero din toate perspectivele. (…) Cernobîl a reprezentat momentul de cotitură nu doar pentru industria nucleară, unde am avut o evoluție fantastică din perspectivă tehnologică, dar și din perspectiva comunicării și cooperării internaționale. (…) S-au pus bazele convențiilor internaționale pentru ceea ce înseamnă notificarea rapidă. Este probabil să mai avem un accident nuclear pentru că nu putem să vorbim de zero absolut. Există acel neprevăzut pe care nu-l putem anticipa. Și, atunci, consecințele, prin modul în care s-au dezvoltat infrastructurile, modul de cooperare, pot fi identificate la nivel local”, a spus Petre Min, citat de Agerpres.

Președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a spus că accidentul de la Cernobîl a lăsat lecții foarte utile în vederea îmbunătățirii comunicării publice, eficienței autorităților de reglementare și a îmbunătățirii măsurilor de securitate nucleară pentru toate instalațiile.

„O serie de măsuri au fost luate astfel încât evenimente similare și erori de proiectare, cum au fost cele de la Cernobîl, să nu mai aibă loc la nicio instalație nucleară, nu doar în România, ci și la nivel internațional. Au fost actualizate standarde de securitate nucleară, au fost îmbunătățite proceduri de răspuns la urgență, capabilități de răspuns ale autorităților de reglementare în situații de criză, convenții de notificare rapidă ale evenimentelor potențiale, consecințe asupra altor state. Toate acestea au condus la un nivel de securitate nucleară mai îmbunătățit și la protecția populației pentru asemenea evenimente, astfel încât consecințe asupra sănătății de genul celor care au avut loc acum 40 de ani la Cernobîl să nu mai aibă loc”, a afirmat președintele instituției.

Petre Min a precizat, ulterior, că din toamna anului 2022 Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat Planul Național de Răspuns la Situații de Urgență Radiologică și Nucleară, în cadrul căruia există și o strategie de comunicare în situații de criză.

„În cazul unei situații de criză, în primă fază, până la activarea Sistemului Național, CNCAN se află în situația în care să comunice și să asigure coerența mesajelor în colaborare directă cu Ministerul Mediului, cu Ministerul Sănătății, cu Ministerul de Interne, cu zona locală, acolo unde se produce accidentul”, a explicat specialistul.

Potrivit acestuia, CNCAN este parte a structurii Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, gestionând tot ceea ce presupune activități pentru gestionarea situațiilor de urgență din domeniul nuclear. Din 2016, a devenit autoritate responsabilă și a implementat programe de dezvoltare a infrastructurii „a tot ceea ce înseamnă cooperarea și colaborarea la nivel național la nivel internațional”.

„Nu aș vrea să se înțeleagă că transformăm un dezastru într-un eveniment, dar este foarte important să ne reamintim aceste lucruri. De ce? Pentru că tot ceea ce presupune pregătirea noastră se raportează la lecțiile învățate de la marile accidente”, a menționat șeful Serviciului Operativ, după ce a făcut, în cadrul workshopul-ului, o prezentare a comunicării din perioada accidentului nuclear din 1986 și ulterior de către oficialitățile vremii.

„În 1986, primul semnal despre accidentul nuclear a fost dat de către Suedia. Abia după câteva zile, Uniunea Sovietică a recunoscut accidentul în sine”, a adăugat Min.