Când se gândește la următorii cinci ani, Natsis Konstantinos, Chief RES Engineering & Construction Officer la PPC, el vede România nu ca pe o piață marginală pentru regenerabile, ci ca pe unul dintre cele mai elocvente exemple regionale de tranziție energetică la scară largă. „Piața românească este un foarte bun exemplu despre cum ar trebui să reacționeze toate țările din Europa de Sud-Est sau, în general, din Europa”, a spus el. „Revenim în tranziția energetică [cu] mai multe regenerabile și cu producție flexibilă, pentru a depăși” variabilitatea noilor active regenerabile.
Pentru PPC, aceasta nu este doar o perspectivă teoretică. Konstantinos afirmă că ambițiile companiei cu privire la România trec deja de la construirea de portofoliu la modelare de sistem: „Vorbind despre ce vrea PPC să facă aici, în România, și despre cum vedem această țară în 2030, vom ajunge de la 2 GW la finalul acestui an, la o capacitate de peste 5 GW.”
Este o declarație care surprinde mesajul general al dialogului care a avut loc în cadrul Sungrow Utility Connect Romania, organizat pe 11 mai 2026, la București. Povestea regenerabilelor din România nu mai ține doar de proiecte individuale în fotovoltaic sau eolian, ci despre capacitatea țării – și a Europei de Est ca regiune – de a crea infrastructura, modelele comerciale și parteneriatele necesare pentru a transforma un pipeline consistent de proiecte în capacitate bancabilă, conectată și operațională.
Rețeaua este provocarea principală în toată regiunea
Pe tot parcursul discuției, rețeaua s-a arătat atât drept cea mai mare constrângere, cât și ca una dintre cele mai mari oportunități ale României.
„Rețeaua este unul dintre factorii-cheie care afectează pipeline-ul”, a spus Konstantinos, indicând diferența dintre viteza cu care dezvoltatorii vor să construiască și timpul necesar pentru întărirea rețelei. Dimitris Galanos, Regional Manager Southeastern Europe la Sungrow, a fost și mai direct atunci când a fost întrebat care ar fi cea mai de impact schimbare prin care tranziția ar fi accelerată. „Dacă ar fi să aleg un singur lucru, aș zice BESS”, a spus el, referindu-se la sistemele de stocare a energiei în baterii. Argumentul se leagă direct de rețea: „În acest moment cred că aceasta este limitarea… pentru proiectele viitoare.”
Galanos a susținut că operatorii de transport și distribuție din Europa de Est trebuie să accelereze atât planificarea pe termen scurt, cât și pe cea pe termen lung. „TSO-urile locale, nu doar în România, ci în general în Europa de Est, trebuie să accelereze planificarea pe termen scurt și pe termen lung pentru a putea susține proiectele și pentru a optimiza procesul de conectare”, a spus el.
Provocarea nu este specifică doar României. Dar dimensiunea, ritmul și poziția României în regiune fac din piața locală un punct major de interes. După cum a remarcat George Drobot, Managing Director la SUNOTEC, pipeline-ul de proiecte a avansat mai repede decât infrastructura. „Realitatea este că pipeline-ul este mult mai mare decât poate absorbi rețeaua”, a spus Drobot. Licitațiile de capacitate abia introduse reprezintă, în opinia sa, „un pas înainte”, pentru că pot oferi investitorilor mai multă predictibilitate. Apoi însă trebuie însă apară termene și responsabilități mai clare, precum și repercusiuni mai clare atunci când termenele limită nu sunt respectate.
Interconectarea schimbă logica investițiilor
De la interconectare, conversația s-a mutat dincolo de dezvoltarea națională, către modelul de piață regională.
Tranziția României, au sugerat vorbitorii, nu poate fi înțeleasă izolat. Mai multe regenerabile cer mai multă flexibilitate. Mai multă flexibilitate cere stocare, echilibrare, tehnologii grid-forming și o interconectare mai bună. Iar o interconectare mai bună creează noi posibilități comerciale peste granițe, printre care „CfD-uri regionale transfrontaliere sau […] PPA-uri regionale”, după cum a menționat Galanos.
Această direcție indică o piață în care energia nu se oprește la granițele naționale – și nici companiile, finanțatorii, inginerii sau offtakerii necesari pentru ca proiectele să devină viabile. Un activ regenerabil din România poate deveni mai valoros atunci când este conectat la cererea regională. Un proiect de stocare poate deveni mai ușor de finanțat atunci când sprijină atât nevoile locale ale rețelei, cât și flexibilitatea sistemului mai larg. Un PPA poate deveni mai atractiv atunci când este structurat în jurul realităților unei piețe interconectate.
James Li, VP Europe la Sungrow, a plasat România într-o arhitectură tehnică europeană mai largă. „Rețeaua europeană este foarte bună, [bazată pe] sisteme puternic interconectate…”, a spus el. Dar a avertizat că noul sistem de rețea are nevoie de timp, conformitate și coordonare. „Este nevoie de timp… va exista un decalaj”, a spus el.
În acest decalaj execuția este cea care contează cel mai mult.
O privire către noua infrastructură
Rețeaua regională nu se va consolida doar cu linii electrice noi. Vorbitorii au revenit mereu și mereu la stocare, la capabilități grid-forming și la tehnologii avansate ca instrumente ce pot ajuta la stabilizarea sistemelor în care energia regenerabilă are o pondere mare.
Li a argumentat că, pe măsură ce penetrarea regenerabilelor crește, se schimbă ipotezele tradiționale ale sistemului. Totuși, „configurația sistemului se va schimba bazându-se pe generarea tradițională”, a subliniat el. Pentru Sungrow, acesta este argumentul ca tehnologia grid-forming să devină parte din următoarea etapă a dezvoltării regenerabilelor. „Vedem că aceasta va deveni principala tendință în fiecare nou sistem de rețea regenerabilă: să ofere inerție mai sustenabilă și să asigure că tranziția companiilor de utilități tradiționale este mai sigură și mai fiabilă.”
El s-a mai referit la punctele slabe din rețea, unde tehnologia poate fi implementată strategic. Sungrow, a spus el, dorește să propună, în viitorul apropiat, noi tehnologii de pionierat pentru „suport de inerție” și pentru stabilitatea rețelei în cele mai vulnerabile puncte ale acesteia.
Stocarea nu mai este, așadar, doar un adjuvant pentru fotovoltaic sau eolian. Ea devine parte din profilul de risc al proiectului, din modelul de venituri și din valoarea pe care proiectul o aduce rețelei.
Todor Marinov, Deputy COO la Enery, a explicat că beneficiarii încep deja să solicite structuri mai sofisticate. „Tot mai mulți offtakeri, consumatori finali industriali, caută astfel de soluții flexibile”, a spus el. Companii care anterior semnau acorduri standard de achiziție a energiei caută acum capacitate și instrumente de modelare a profilului de livrare, care să facă energia regenerabilă mai ușor de utilizat.
Drobot a spus că finanțatorii analizează tot mai atent dacă un proiect poate fi construit efectiv la timp. „Finanțatorii au început deja să pună întrebări despre cine construiește efectiv proiectul”, a spus el. „Este EPC-ul capabil să respecte calendarul propus în acordul financiar?”
Din perspectiva EPC, a adăugat el, cel mai mare risc de livrare nu este neapărat echipamentul sau autorizarea. Este lanțul de construcție. Odată semnat un contract EPC, calendarele sunt strânse, iar întrebarea devine „cine va construi efectiv proiectul, cine va executa proiectul”, a spus Drobot. Răspunsul companiei SUNOTEC a fost reducerea fragmentării prin creșterea capabilităților interne. „Ceea ce am încercat de-a lungul anilor a fost să avem un business integrat vertical, cu execuție prin resurse proprii, cu propriul departament de inginerie, pentru a reduce riscul.”
Toți vorbitorii au fost de acord că investitorii internaționali nu pot reuși în România doar cu bani. Într-o regiune în care capitalul, tehnologia și cererea trec tot mai mult peste granițe, prezența locală rămâne esențială. Execuția are loc tot pe teren: ingineri, subcontractori, studii de rețea, autorizații, fundații, transformatoare, logistică și oameni care știu cum să facă lucrurile să se întâmple local.
Li a comentat din perspectiva furnizorului de tehnologie, lansând angajamentul de a fi mai mult decât un furnizor extern. „Din perspectiva Sungrow, direcția este una bună, dar dezvoltarea ca fi, cu siguranță, complicată”, a spus el. „Ne dorim cu adevărat să punem la lucru expertiza noastră globală nu pentru a fi un furnizor distant, [ci] pentru a sprijini România.”
