Românii preferă temperaturi peste cele standard în apartamente, dar sunt reticenți când vine vorba de investiții în înnoirea echipamentelor de confort termic, se arată într-un nou studiu Ariston.
Circa 72% dintre cei intervievați au declarat că preferă temperaturi ambientale de peste 21°C, iar unul din cinci consideră că pragul ideal ar trebui să fie peste 24°C, peste standardele ASRO (Asociația de Standardizare din România), care recomandă în România 20°C ca temperatură ideală a locuinței. Peste 60% dintre centralele termice din România sunt mai vechi de 5 ani, iar una din zece centrale are peste 15 ani. În schimb, tehnologiile verzi câștigă teren: peste jumătate dintre respondenți (52%) afirmă că ar face tranziția către o pompă de căldură acum, dacă ar beneficia de subvenții sau scheme de finanțare.
Sondajul mai arată că 42% dintre respondenți au redus deja temperatura locuințelor pentru un consum mai mic de energie, mai prietenos cu mediul, dar și pentru a obține facturi mai scăzute în sezonul rece. Alți 25% spun că vor face acest lucru începând din iarna acestui an, în timp ce 33% nu au intenția de a face vreo schimbare în ceea ce privește gradul de confort termic.
Pe de altă parte, răspunsurile oferite în cadrul sondajului realizat la solicitarea Ariston confirmă faptul că parcul de centrale termice din România este mai degrabă unul învechit – una din zece centrale termice are peste 15 ani, iar una din cinci are peste 10 ani, în condițiile în care experții atrag atenția că durata de viață medie a unei centrale termice este de 8-12 ani, în conditiile efectuării regulate a operațiunilor de verificare. Datele arată însă că doar o treime dintre respondenți (32%) fac verificarea centralelor conform recomandărilor producătorului, în timp ce 13 % afirmă că nu au făcut și nici nu intenționează să facă vreo revizie.
Și în ceea ce privește înnoirea parcului de centrale termice românii par rezervați – 70,52% spun că nu au în plan schimbarea centralelor termice în viitor, în timp ce doar 11% plănuiesc să achiziționeze o centrală termică nouă în următorii doi ani iar 18% iau în calcul o astfel de decizie în următorii 2-5 ani.
Dintre cei care iau în calcul schimbarea centralei termice, 76% plănuiesc să aleagă tot o centrală termică, în timp ce 14% vor să facă tranziția către o pompă de căldură. Doar 4% dintre respondenți spun că s-ar reconecta la sistemul centralizat de termoficare. În mod interesant, răspunsurile celor intervievați se schimbă atunci când intră în discuție subvențiile. Astfel, 52% afirmă că ar face tranziția către o pompă de căldură acum, dacă ar beneficia de subvenții sau scheme de finanțare, ceea ce confirmă faptul că investiția inițială semnificativă reprezintă principalul impediment pentru trecerea la această nouă tehnologie. Doar 19% se declară dispuși să contracteze un credit bancar pentru a achiziționa o centrală termică de ultimă generație sau o pompă de căldură.
„Este al patrulea an în care Ariston realizează o cercetare amplă a pieței românești cu scopul de a înțelege mai clar modul în care se raportează consumatorii la confortul termic și la tendințele din acest domeniu. Asemenea edițiilor precedente, constatăm că se mențin apetitul pentru un confort termic sporit, dar și atitudinea deschisă față de soluțiile inovatoare, precum pompele de căldură. Pe de altă parte, aspectul financiar continuă să fie principalul obstacol în tranziția energetică, ceea ce este de înțeles, având în vedere conditiile economice provocatoare. De aceea, sprijinul financiar sub forma unor subvenții sau scheme de finanțare avantajoase rămâne esențial pentru ca mai mulți consumatori să poată face tranziția către tehnologii mai eficiente energetic, cu costuri reduse pe termen lung și cu un impact minim asupra mediului”, a comentat Cătălin Drăguleanu, Head of East Europe Southern Countries, Ariston Group.
Sondajul a mai aratat că printre respondenți există un consens clar privind avantajele centralelor termice: o majoritate covârșitoare, de 76,17%, apreciază mai ales faptul că acestea asigură, în orice moment, atât apă caldă, cât și căldură. În ceea ce privește pompele de căldură, respondenții menționează printre principalele avantaje factori precum consumul redus și facturi mai mici comparativ cu centralele termice; capacitatea de a oferi apă caldă, căldură și aer rece în același timp, emisiile poluante reduse, posibilitatea de instalare în zone fără racordare la gaze.
Atunci când vine vorba despre obligațiile și obiectivele de reducere a emisiilor de CO2de UE, 63,6% dintre respondenti spun că nu sunt la curent cu acestea. Doar 20,67% știu că până în 2030 toate clădirile noi din UE vor trebui să fie cu emisii zero, iar până în 2050 acest standard va fi extins la toate clădirile existente.
