Capacitatea actuală de extracție de gaze a României nu ar rezista la fluxul curent prea mulți ani (probabil sub 7 ani, conform unor specialiști), iar aici apare necesitatea exploatării resurselor neconvenționale. Un adevărat război mediatic, care convine îndeosebi țărilor producătoare de gaze concurente României, a început să amenințe simplele căutări de gaze, prin prospecțiuni geologice, numite și procese de explorare. ONG-urile care stau la baza acestui război vin cu date de multe ori nefundamentate științific, spun câteva asociații ale academicienilor români specialiști în geologie, geofizică și petrol și gaze. Iar una din consecințele nefaste ale blocării procesului de explorare este încetinirea procesului de apropriere a independenței energetice. O alta este dificultatea cu care se confruntă specialiștii proaspăt absolvenți de a se integra în sistemul energetic românesc, care îi obligă adesea să migreze.

Acestea sunt concluziile conferinței organizate astăzi de Societatea Geologică a României, Societatea Română de Geofizică, Asociaţia Studenților Geologi şi Geofizicieni, Bucharest Student Chapter al AAPG, Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti şi Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti.

La conferință au participat Dr. Antoneta Seghedi, preşedinte al  Societății Geologice a României, profesorii Nicolae Anastasiu, Corneliu Dinu, Victor Mocanu, Aurelian Neguţ (FGG) Ion Mălureanu  (UPG) şi a studentului Daniel Strachinaru (BSC).

Gazele de șist: cercetarea nu înseamnă exploatare

”Cercetare nu înseamnă neapărat exploatare. Cercetarea poate avea rezultate pozitive sau negative. Cel mai bun  rezultat îl oferă sonda. La noi în țară nu este săpată nici o sondă care să ofere informații asupra formațiunilor argiloase. Sonda nu poluează”, spune Profesorul Gheorghe Mălureanu, de la Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești (UPG).

Mălureanu susține că sonda efectuează o fisurare de câțiva milimetri, în cadrul unui proces ”perfect controlabil”.

”Legătura între un strat argilos și partea de suprafață, unde se poate regăsi și un strat freatic, e imposibilă. Această sondă este făcută în așa fel… La suprafață există un covor care acoperă întreaga parte de suprafață, pentru ca un eventual accident să nu aibă efecte ecologice. Nu există riscuri majore care să ne împiedice să facem o cercetare majoră”, spune Mălureanu.

În plus, cercetarea nu are loc pe toată suprafața terenului concesionat. ”În istoria ultimilor 20 de ani s-a dovedit că foarte multe companii au făcut explorări, dar, din păcate, cele mai multe au fost fără rezultate concrete”, a mai spus Mălureanu.

ONG-urile opozante refuză orice dialog

Antoneta Seghedi susține că ONG-urile opozante explorării gazelor de șist au de multe ori opinii nefundamentate științific. ”Ne-am dat seama că nu putem avea un dialog cu aceste ONG-uri. Am organizat dezbateri, însă mulți nu au vrut să se prezinte”, spune Seghedi.  În cadrul uneia, câțiva indivizi au organizat un protest, însoțit de injurii. ”Noi credem că putem discuta problemele civilizat”, spune Seghedi.

Una din pretinsele inconveniente ale explorării gazelor de șist ridicate de ONG-uri ar fi că 70% din teritoriul României ar fi concesionat pentru gaze de șist, ceea ce este fals: în prezent doar două perimetre sunt concesionate.

Protestele se extind și asupra explorărilor convenționale, istorice

Din cauza protestelor împotriva gazelor de șist, nici companiile de explorare convențională, de tipul celor care au loc în România de peste 60 de ani, nu mai primesc acces pe terenul oamenilor.

”Suntem foarte îngrijorați de ceea ce se întâmplă… Protestele nu au nici un fundament științific. Mulți studenți ai noștri lucrează în prospecțiuni și dacă locurile de muncă se reduc, ei vor pleca în străinătate”, spune profesorul Victor Mocanu.

”Există o îngrijorare a studenților noștri că lucrurile nu merg în direcția dorită. Încă producem studenți competitivi la nivel internațional”, a conchis Mocanu.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.