Acasă » Interes general » Lăcrămioara-Diaconu Pințea: CE Oltenia va juca un rol important în asigurarea siguranței sistemului energetic național

Lăcrămioara-Diaconu Pințea: CE Oltenia va juca un rol important în asigurarea siguranței sistemului energetic național

19 decembrie 2022
Interes general
Bogdan Tudorache

CE Oltenia va juca un rol important în asigurarea siguranței sistemului energetic național (SEN), prin punerea în funcțiune de noi capacități și prin păstrarea în rezervă tehnică a capacităților pe cărbune, a declarat Lăcrămioara-Diaconu Pințea, membru în directoratul CE Oltenia, în cadrul unui interviu exclusiv oferit Energynomics. Totodată, proiectele solare și în cogenerare sunt în faza de avizare, iar obținerea autorizațiilor de construcție se va realiza, cel mai probabil, în prima jumătate a anului viitor.

CE Oltenia va funcționa cu cele șapte grupuri energetice pe baze comerciale și în anul 2023. În Planul de Restructurare se prevedea închiderea grupului 3 de la Rovinari și a grupului 7 de la Turceni. Cu toate acestea, s-a decis ca grupurile acestea să fie trecute în rezervă tehnică. Altfel spus, vor fi menținute în stare de funcționare și, la cererea Transelectrica, pot fi puse în funcțiune, a mai spus Lăcrămioara-Diaconu Pințea.

Care sunt principalele planuri de investiții ale companiei și care este stadiul acestora? Ce s-a realizat în 2022 și care sunt planurile pentru 2023?

CE Oltenia implementează în prezent un plan de afaceri elaborat până în 2030 și acoperit de perioada de restructurare și decarbonare a companiei, până în 2026. Vor fi construite opt parcuri fotovoltaice cu o capacitate totala de 725 MW. De asemenea, vor fi construite două centrale pe gaze naturale: un bloc de 475 MW la SE Turceni, care va înlocui o capacitate existentă de 330 MW pe lignit și un bloc de 850 MW la Ișalnița, care va înlocui blocurile 7 și 8, ambele de 330 MW pe lignit. În acest fel se va face tranziția de la cărbune la gaze naturale și surse regenerabile de energie și va fi asigurat un mix energetic cu emisii reduse de carbon – se are în vedere reducerea emisiilor cu aproximativ 38%. Adecvanța Sistemului Energetic Național va fi asigurată prin corelarea punerilor în funcțiune a noilor capacități cu retragerea și reducerea capacității instalate pe cărbune a CE Oltenia.

În prima etapă a planului de restructurare am ales conceptul, am inițiat procesul de autorizare, am lansat demersul la bănci pentru identificarea surselor de finanțare, pentru că este nevoie de un mix de finanțare. În acest moment avem studiul de fezabilitate și suntem în procesul de autorizare – avize de urbanism, avize de mediu. Obținerea Avizelor Tehnice de Racordare este în faza finală sau s-a realizat deja pentru unele proiecte. Estimez că obținerea autorizațiilor de construcție se va realiza în prima jumătate a anului viitor.

Acordarea la începutul anului a ajutorului de stat pentru CE Oltenia a presupus îndeplinirea unor criterii obligatorii și anume: asumarea înființării de SPV-uri pentru proiectele noi (grupurile pe gaze și parcurile fotovoltaice), primirea de oferte angajante de la investitori, de preferat competitori, pentru a-i atrage în proiectele noastre, precum și de oferte indicative de la bănci. Discuțiile cu băncile au început anul trecut, iar acum se lucrează la structurarea finanțării. Băncile parcurg etapa de due diligence de mediu și social, tehnic și juridic. Echipele CE Oltenia și ale băncilor lucrează în paralel astfel încât semnarea acordurilor de împrumut să aibă loc cursul anului viitor, în corelație cu semnarea contractelor EPC de execuție a proiectelor. Este vorba despre două împrumuturi sindicalizate pentru proiecte, al căror buget de investiții însumează 1,5 miliarde de euro, din care finanțarea bancară ar putea să acopere între 10 și 30%, în funcție de proiect.

În ultimul an nu s-a lucrat doar la atragerea băncilor, ci și a unor investitori privați pentru proiectele noi. Am reușit să atragem trei investitori, OMV Petrom, Tinmar și ALRO, pentru toate cele 10  proiecte. CE Oltenia va construi, în parteneriat cu OMV Petrom, patru parcuri fotovoltaice cu o putere totală de circa 450 MW. Proiectele vor fi dezvoltate prin intermediul a patru entități juridice separate, într-o structură de participație de 50%-50%. Intenția este ca energia electrică produsă să fie vândută de aceste entități către cei doi parteneri, în proporție egală. Conform estimărilor curente, parcurile vor furniza energie electrică sistemului energetic național începând cu 2024.

În cadrul procesului desfășurat pentru selectarea investitorilor în vederea implementării parcurilor fotovoltaice și a centralelor pe gaze naturale (CCGT), Tinmar Energy SA fusese desemnat investitor selectat pentru patru parcuri fotovoltaice de putere instalată maximă totală de 280 MW și pentru CCGT Turceni, grup pe gaze naturale de 475 MW. Documentele tranzacției rezultate în urma negocierilor dintre C.E. Oltenia și Tinmar Energy, derulate de la începutul anului, au fost înaintate Consiliului de Supraveghere al CE Oltenia și Adunării Generale a Acționarilor, conform competențelor prevăzute de Actul constitutiv al societății. Documentele nu au fost avizate (inițial – n.r.) de Consiliul de Supraveghere, iar Adunarea Generală a Acționarilor CE Oltenia a adoptat o hotărâre conform căreia nu s-au aprobat documentele tranzacției și, inclusiv, nu s-a aprobat constituirea de societăți pe acțiuni având acționari CE Oltenia și Tinmar Energy. În prezent, se lucrează la o soluție pentru ieșirea din impas (la data acordării interviului. Între timp, proiectul a fost reluat cu participarea Tinmar Energy – n.r.).

ALRO a fost selectată de CE Oltenia pentru a construi împreună centrala electrică pe gaze naturale de la Ișalnița, cu o capacitate de 850 MW. Cota CE Oltenia deținută din capitalul social de 59,9% reprezintă o contribuție de 65 de milioane de euro. Alro SA va participa cu o cotă deținută din capitalul social de 40,1%, reprezentând o contribuție de peste 43,5 milioane de euro. Valoarea totală a proiectului este estimată la 506 milioane de euro. Termenul de punere în funcțiune a centralei electrice pe gaze de la Ișalnița este anul 2026.

Trebuie spus că, fără aceste proiecte, nici planul CE Oltenia de restructurare nu se mai îndeplinește, nici România nu va avea capacitățile necesare pentru a-și asigura securitatea energetică.

Care sunt principalele schimbări din piață survenite în urma conflictului din Ucraina? Cum au fost afectate costurile materiilor prime și subansamblelor, operațiunile și viteza proiectelor? Ați recurs la împrumuturi bancare?

La fel ca alte state, România se confruntă cu o creștere a prețurilor la energie, care se datorează în principal creșterii cererii de energie – în special, de gaze naturale – peste tot în lume, în contextul redresării economice. Situația este amplificată de contextul dificil provocat de conflictul armat din Ucraina, care afectează securitatea aprovizionării cu energie în Europa. Estimez că prețurile vor rămâne ridicate și după 2023. Astfel, trebuie să facem față câtorva provocări. În primul rând, siguranța Sistemului Energetic Național, iar aici CE Oltenia va juca un rol important prin punerea în funcțiune de noi capacități și prin păstrarea în rezervă tehnică a capacităților pe cărbune. Creșterea eficienței energetice este o altă provocare, la fel ca și creșterea producției interne de gaze prin exploatarea zăcămintelor de la Marea Neagră.

Creșterea prețurilor la produsele energetice a avut un impact direct pe întregul lanț, de la producătorii de materii prime, materiale, produse și subansamble necesare sectorului de exploatare a cărbunelui și producerii de energie electrică pe bază de cărbune, dar și pentru sectorul prestatorilor de servicii. Asigurarea bazei materiale pentru realizarea lucrărilor de întreținere si mentenanță la agregatele miniere și energetice a reprezentat o prioritate pentru companie, astfel încât capacitățile energetice să poată susține Sistemul Energetic Național. Nu s-a recurs la împrumuturi bancare dedicate suplinirii acestor creșteri de prețuri.

În același timp, ne dorim ca licitațiile EPC pe care le vom lansa să ne permită să rămânem în limitele bugetelor prevăzute pentru proiectele noastre atât în PNRR, cât și în finanțarea din Fondul pentru Modernizare.

Care sunt principalele bariere în calea dezvoltării proiectelor CEO în România? Ce se poate face? Ce ar trebui să facă statul român pentru a facilita accelerarea investițiilor și pentru a ne asigura independența energetică?

Așa cum menționam mai sus, contextul economic și geopolitic este unul complicat, cu efecte directe asupra pieței de energie. Evident, nu este cel mai favorabil context pentru implementarea Planului de Restructurare a CE Oltenia, pentru că suntem atenți la nevoia din sistemul energetic românesc. CE Oltenia își derulează activitatea în concordanță cu politicile naționale de menținere a siguranței și adecvanței Sistemului Energetic Național. Și, în prezent, această nevoie presupune depășirea țintelor incluse în planul de afaceri și, de aici, provocarea de a ne asigura că ne îndeplinim angajamentele și respectăm termenele incluse în Planul de Restructurare, dar și obligațiile implicite în România.

Suntem în dialog cu Guvernul și cu Comisia Europeană și am agreat, ca principii, că putem implementa o serie de măsuri temporare, cum ar fi creșterea producției sau a unor cheltuieli pe care această creștere le va atrage. Dar, orice modificare în structura planului de afaceri se poate realiza temporar și în măsura în care nu este necesar un ajutor de stat suplimentar. Astfel, CE Oltenia a putut decide suplimentarea producției de energie electrică, creșterea producției de cărbune cu 1 milion de tone/an în 2022, angajând temporar 600 de persoane. De asemenea, am stabilit și măsuri temporare privind programul de închidere a perimetrelor miniere sau a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de combustibili fosili.

Vestea bună e că România dispune de un mix energetic și fiecare sursă din acest mix poate să fie soluția. Pe termen scurt, cărbunele poate fi una dintre soluții. De aceea, închiderea anumitor unități de producție va fi la dispoziția Companiei Naționale „Transelectrica”, Operatorul de Sistem de Transport, acestea urmând să fie păstrate ca rezervă tehnică. Totuși, cărbunele nu cred că poate fi singura soluție, ținând cont și de limitările tehnice ale producției. Toată lumea are o anumită flexibilitate, dar în cele din urmă va fi un cumul de soluții. E ceva mai dificil cu disponibilitatea gazelor la nivel regional și global. Pentru energia din surse regenerabile, dacă există capacitate instalată, atunci crește și șansa ca atunci când e soare și vânt să avem o suplimentare a producției.

Cred că ar trebui să ne preocupe foarte mult, dincolo de soluțiile temporare, cum accelerăm punerea de noi capacități de producție în funcțiune. Este adevărat că, la momentul prezent, ne confruntăm cu provocări în domeniul energetic, dar nu trebuie să amânăm sau să uităm de accelerarea acelor proiecte care să ne asigure un mix energetic.

Care grupuri pe cărbune rămân în rezerva de stat? Ce se va întâmpla, pe termen lung, cu acestea, în urma adoptării noii legi a decarbonizării?

Ordonanța privind decarbonizarea sectorului energetic, care a fost adoptată recent, prevede oprirea producției de energie electrică pe bază de lignit și cărbune până la 31 decembrie 2032 prin dezafectare, închidere și conservare a capacității totale instalate de energie electrică pe bază de lignit și cărbune de 4.920 MW. Închiderea anumitor unități va fi la dispoziția Transelectrica, Operatorul de Sistem de Transport, acestea urmând să fie păstrate ca rezervă tehnică. Trecerea în rezerva tehnică se face prin ordin al ministrului de resort, la solicitarea operatorului național de transport și sistem, și se utilizează la ordinul acestuia pentru a asigura adecvanța Sistemului Energetic Național, în diferite situații de nevoie sau criză.

CE Oltenia poate adopta măsuri temporare în perioade dificile, dar în măsura în care nu este necesar un ajutor de stat suplimentar. Deci, există flexibilitate, iar acum discuțiile s-au purtat în jurul cărbunelui în contextul crizei energetice. CE Oltenia va funcționa cu cele șapte grupuri energetice pe baze comerciale și în anul 2023. În Planul de Restructurare se prevedea închiderea grupului 3 de la Rovinari și a grupului 7 de la Turceni. Dar, s-a decis ca grupurile acestea să fie trecute în rezervă tehnică. Altfel spus, vor fi menținute în stare de funcționare și, la cererea Transelectrica, pot fi puse în funcțiune. Cât timp compania nu solicită creșterea ajutorului de restructurare, CE Oltenia poate funcționa în condiții comerciale cu aceste grupuri.

Pe termen lung, în urma adoptării noii legi a decarbonizării și conform Deciziei CE de aprobare a ajutorului de restructurare, se are în vedere crearea unei filiale distincte a CE Oltenia, care va cuprinde și va exploata blocurile energetice existente pe lignit și activele aferente care nu sunt destinate tranziției la gaze sau surse regenerabile. Aceasta va putea fi soluția pentru ca aceste capacități energetice sa rămână în rezerva tehnică atâta timp cât va fi nevoie, pentru siguranța Sistemului Energetic Național.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *