Acasă » Regenerabile » Iulian Nedea: 1 MW instalat ocupă 1 hectar, raportat la terenul arabil al României 5.000 MW reprezintă doar 0,06%

Iulian Nedea: 1 MW instalat ocupă 1 hectar, raportat la terenul arabil al României 5.000 MW reprezintă doar 0,06%

3 februarie 2025
Agrovoltaic
Bogdan Tudorache

România se află într-un proces accelerat de tranziție energetică, iar unul dintre pilonii principali ai acestui proces este extinderea capacităților fotovoltaice, susține Iulian Nedea, unul din fondatorii Simtel Team.

”Se estimează că în următorii, până în anul 2030, vom avea puși în funcțiune 5.000 MWp de energie solară, ceea ce a generat dezbateri intense despre impactul asupra terenurilor agricole. O întrebare des întâlnită este: sacrificăm agricultura pentru energia regenerabilă? România are o suprafață totală de 23,008 milioane hectare, dintre care: 12,678 milioane hectare sunt suprafață agricolă, incluzând 8,211 milioane hectare teren arabil, 4,073 milioane hectare pajiști și pășuni, 6,929 milioane hectare suprafețe împădurite și 3,410 milioane hectare sunt alte tipuri de teren. Pentru instalarea celor 5.000 MWp de energie solară este nevoie de aproximativ 5.000 de hectare de teren sau acoperiș. 1 MW instalat ocupă 1 hectar de suprafață de teren sau acoperiș. Raportat la terenul arabil al României (8,211 milioane hectare), aceasta reprezintă doar 0,06%”, a afirmat Iulian Nedea.

În realitate, însă, jumătate dintre aceste parcuri sunt construite pe foste platforme industriale, terenuri contaminate, acoperișuri. Astfel, terenul arabil necesar folosit efectiv pentru fotovoltaic este de doar 2.500 de hectare, sau 0,03% din total, iar acesta este de slabă calitate. Dacă aceste proiecte ar fi implementate în întregime pe terenuri degradate, impactul asupra agriculturii ar fi zero, a mai spus el.

România are deja aproximativ 780.000 de hectare de teren arabil afectate de deșertificare, ceea ce înseamnă de 156 de ori mai mult decât suprafața necesară acestor parcuri fotovoltaice. Dacă aceste proiecte ar fi implementate în întregime pe terenuri degradate, impactul asupra agriculturii ar fi zero.

În loc să ocupe terenuri agricole fertile, multe proiecte sunt dezvoltate pe terenuri degradate, industriale sau contaminate sau pe acoperișuri.

De exemplu, Simtel Team are în construcție 70 MWp în 5 proiecte, toate amplasate pe terenuri fără valoare agricolă: trei proiecte pe platforme industriale părăsite, în zone degradate, CET-uri și gropi de cenușă, un proiect pe un teren contaminat cu petrol, unde au fost sonde petroliere, imposibil de folosit în agricultură și un proiect pe un teren nisipos, dar și mlăștinos, care nu poate susține culturi agricole.

Un proiect fotovoltaic instalat în România  produce în medie 1.400 MWh/MW instalat, unul dintre cele mai bune randamente din Europa.

„Toata lumea câștigă: proprietarii terenurilor primesc o chirie sigură și avantajoasă, investitorii creează infrastructură energetică modernă, reducând dependența de importuri, iar România avansează spre independența energetică și tranziția verde”, a mai spus Nedea.

”Ideea că parcurile fotovoltaice „distrug” agricultura României este un mit. Suprafața ocupată este infimă comparativ cu terenul agricol disponibil. Mulți proprietari câștigă mai mult din închirierea terenurilor pentru energie solară decât din agricultură. România are un randament excepțional în producția de energie fotovoltaică, ceea ce face ca această tranziție să fie extrem de eficientă. Dacă proiectele sunt implementate pe terenuri degradate sau deșertificate, impactul asupra agriculturii este nul.

”În schimb, beneficiile sunt uriașe: reducerea importurilor de energie, mai multă independență energetică, scăderea emisiilor de carbon și creșterea securității economice a României.

În final, trebuie să privim tranziția energetică ca pe o oportunitate, nu ca pe o amenințare. România are toate atuurile pentru a combina dezvoltarea fotovoltaică și susținerea agriculturii într-un mod sustenabil”, a mai spus Iulian Nedea.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *