Primăriile care așteaptă apelul de finanțare ca să-și gândească proiectele pierd bani și calitate, iar cele care au studiile și proiectele tehnice gata când se deschide programul se înscriu cu avantaj, a spus Horațiu Pop, manager energetic pentru localități la Servelect, la conferința Liderii tranziției energetice regiunea Nord-Vest, organizată de Energynomics.
„Cel mai important e să știi cât mai repede ce apeluri urmează să apară și să fii pregătit din timp. Dacă se pregătește acum programul regional 2028-2034, trebuie să știi, ca primar, ce proiecte vrei să finanțezi, să faci studiile de fezabilitate și proiectele tehnice, să fie cât mai mature, astfel încât, atunci când apare finanțarea, să depui un proiect matur și de calitate”, a spus Horațiu Pop, care lucrează cu aproximativ 30 de orașe, în răspunsul la întrebarea ce ar face ca primar pentru o zi.
Grabă, subbugetare și un constructor care trage costul în jos
Problema, a explicat el, începe când proiectul se scrie după apel. „Apare o linie de finanțare, primăria, în două săptămâni, trebuie să depună cererea de finanțare. Se face un studiu de fezabilitate foarte repede, poate nu se face o expertiză tehnică sau un studiu geo foarte detaliat, și de acolo pot să apară costuri foarte mari și neprevăzute.”
Greșelile se țin lanț. Investițiile ies subbugetate din faza DALI, pentru că se lucrează repede și nu se ține cont de toate detaliile, iar apoi vine comunicarea slabă dintre părți. „O comunicare slabă între beneficiar, proiectant și constructor. Tot timpul constructorul o să tragă în jos, să aibă costurile minime.”
Beneficiarul, de regulă, nu are cum să corecteze. Știe că vrea o clădire nZEB, dar nu are expertiza de a-l verifica pe proiectant și pe constructor, iar rezultatul poate fi o clădire cu consumuri mult mai mari decât cele dorite, cu execuție neconformă și cheltuieli în plus.
Pentru primării, Horațiu Pop a indicat și câteva linii de finanțare, pe care le-a prezentat ca deschise sau pe cale să se deschidă: Fondul de Modernizare pentru panouri fotovoltaice și granturile norvegiene, programate pentru finalul anului.
Renovarea scade consumul, nu neapărat factura
A doua parte a intervenției sale privește ce se întâmplă după ce lucrarea e gata. Consumul scade, iar așteptarea este să scadă și facturile, dar practica arată altceva. „În realitate, poate factura o să fie tot acolo sau poate chiar un pic mai mare, pentru că am renovat energetic, dar am și pus niște consumatori suplimentari”, a spus el, dând exemplul pompelor de căldură, al soluțiilor de ventilație și al iluminatului LED.
Mai mult, tehnologia nu economisește de una singură. „Am montat sisteme BMS. Haideți să instruim persoanele care le utilizează, pentru că administratorul școlii nu știe să utilizeze un sistem BMS. Nici nu se mai poate înlocui un bec, pentru că trebuie programat în sistem.” Iar un sistem de telegestiune lăsat fără supraveghere, a adăugat, poate să nu funcționeze deloc: „la prima eroare funcționează la 100% și nu mai facem nicio reducere.”
Aceeași logică se aplică și parcurilor fotovoltaice dimensionate pentru iluminatul public. „Vedem că nu există nicio corelare între acestea. Panourile produc vara, iluminatul consumă cel mai mult iarna. Panourile produc ziua, iluminatul funcționează noaptea.” Pentru primării, lecția este că investiția nu se judecă doar după echipamentul montat, ci și după cine o folosește și cât din energia produsă ajunge, de fapt, acolo unde se consumă.
Liderii tranziției energetice regiunea Nord-Vest a fost organizat de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri: Elektra Renewable Support, Big Store, Electroalfa, ELNOS, EnergoBit, KSTAR, MBK Power Energy, SAJ Electric. Parteneri strategici: ALEA, FREE, SAMER.
