Gazprom va livra Chinei 38 miliarde de metri cubi (mc) de gaze pe an după ce a încheiat un acord cu grupul chinez NCPC. Volumul reprezintă un sfert din cantitatea pe care Gazprom o vinde în Europa, și este o ilustrare a pivotării din ce în ce mai accentuate a Gazprom către piețele asiatice și către comerțul cu LNG. Prețul de tranzacționare nu a fost încă stabilit, cele două părți (Rusia și China) având diferende de ani pe zile asupra metodologiei de calcul a acestora.
Dacă în Europa încep să prindă avans contractele pe termen scurt, în Orientul Îndepărtat, unde infrastructura de transport este insuficient dezvoltată, contractele pe termen și indexate după prețul petrolului sunt necesare pentru finanțarea marilor proiecte transfrontaliere. Spre exemplu, pentru ca livrările să poate fi realizate este necesar un nou gazoduct între Rusia și China, investiția estimată la 38 miliarde de dolari.
Gazprom nu se află sub presiune doar din partea schimbării structurii piețelor europene și apariției de noi tipuri de resurse. Și companii din Rusia atacă monopolul deținut de Gazprom pe componenta exporturilor de gaze. Spre exemplu, Novatek a fost prima companie din Rusia care a încheiat contracte de furnizare a gazelor în China. Novatek a intensificat lobby-ul pe lângă Kremlin în încercarea de a restrânge monopolul Gazprom asupra exportului e gaze.
Acordul semnat între cele două companii este unul important în ceea ce privește situația geostrategică și raportul și structura comercială dintre Rusia și China, o relație cu multe puncte divergente dar și cu potențial de cooperare. În ceea ce privește textul acordului, acesta menționează volumul de gaze, când se încep livrările ori sistemul de plată.
„Parametrii au fost conveniţi, aşa că nu mai trebuie să stabilim decât preţul. Sperăm că se va întâmpla în curând”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin. Beijingul insistă pentru un preţ mult mai mic faţă de cel plătit de Europa, unde Gazprom anticipează că va livra în acest an 152 miliarde metri cubi de gaze, la un preţ mediu de 370-380 dolari pe mia de metri cubi.
Surse apropiate discuţiilor au declarat că partea chineză s-a oprit la pragul de 250 dolari pe mia de metri cubi, în încercarea de a-şi conserva avantajul legat de costurile scăzute din industrie, care asigură competivititatea economică a Chinei la nivel mondial.
Gazprom şi CNPC au semnat primul acord de cooperare în anul 2004, însă neînţelegerile privind preţul au determinat Beijingul să cumpere gaze din Turkmenistan, devenind principala piaţă de export a acestei ţări.
Iniţial, Gazprom intenţiona să livreze până la 68 miliarde metri cubi de gaze pe an către China, pe două rute. Mai târziu, negocierile au tratat cu prioritate o singură rută, cu o capacitate de 38 miliarde metri cubi pe an, livrările urmând să înceapă în 2018.