Între 2010 şi 2014, din lipsa unei monitorizări corecte a pieţei pentru certificate verzi, impactul acestui tip de subvenţie pentru energia regenerabilă în factura consumatorilor finali de energie s-a majorat cu peste 1100%, situaţie care a dus la obţinerea de venituri suplimentare incorecte de către unii producători şi furnizori de energie, arată un raport al Curţii de Conturi.
Neregulile observate de către Curtea de Conturi includ şi comercializarea peste cota alocată, lipsa adecvării reglementării privind vânzarea energiei la directivele europene şi necuantificarea câştigurilor obţinute din colectarea subvenţiei din facturile consumatorilor.
Eficienţa energetică rămâne în continuare un subiect fierbinte, mai ales că bonusul de cogenerare, încasat şi el de operatori economici tot ca pondere din factura unui consumator final, nu a fost utilizat în totalitate pentru investiţii în unităţi de cogenerare eficiente, explică raportul Curţii de Conturi. Efortul financiar al utilizatorilor de energie nu se regăseşte în realizarea de obiective tehnice, fiind manifestat un interes scăzut pentru investiţii din partea companiilor care primesc respectivele fonduri.
În perioada analizată, Curtea de Conturi a mai descoperit că pierderile din reţelele electrice de transport şi distribuţie au fost, în medie, de 7,8 TWh pe an, ceea ce a generat costuri pentru operatori estimate la 1,8 miliarde de euro, suportate în cea mai mare parte de consumatorii finali. În paralel, creşterile de tarife de distribuție nu au fost precedate de un grad înalt de retehnologizare, mai spune instituţia.
“La nivelul operatorilor principali de distribuţie, în perioada 2010-2013, s-a constatat înregistrarea unui nivel alarmant al pierderilor (CPT) în reţelele electrice de distribuţie de 12,63% din energia electrică intrată în reţelele de distribuţie. Din evaluarea nivelului consumului propriu tehnologic (CPT) înregistrat în reţelele electrice de distribuţie în anul 2013, comparativ cu anul 2004, se constată faptul că, deşi în perioada 2009-2013 au fost raportate de operatorii de distribuţie investiţii realizate de 5.987.593 mii lei (5,9 miliarde de lei – n.r.), din care, pentru înlocuirea echipamentelor în vederea reducerii CPT, în perioada 2010-2013 au fost efectuate investiţii în valoare de 717.526 mii lei (717 milioane de lei – n.r.), investiţiile realizate nu şi-au atins scopul, pierderile înregistrate în reţelele de distribuţie în anul 2013 (12,4%) au rămas la acelaşi nivel înregistrat în anul 2004 (12,6%)”, precizează raportul.
În perioada auditată, preţurile de vânzare a energiei electrice la consumatorii finali au înregistrat creşteri de 33,32% (de la 438,1 lei/MWh, la 584,1 lei/MWh), în cazul consumatorilor casnici, şi de 21,7% (de la 396,88 lei/MWh, la 482,63 lei/MWh), în cazul consumatorilor noncasnici, aceste majorări fiind generate, pe de o parte, de creşterea nivelului taxelor/contribuţiilor (certificate verzi, cogenerare, acciza, TVA) incluse în preţul de vânzare al energiei electrice, iar pe de altă parte de creşterea tarifelor aferente serviciului de distribuţie şi transport.
În semestrul întâi 2014, ponderea cea mai mare în preţul mediu de vânzare a energiei electrice pentru consumatorii finali o reprezintă tariful de reţea (tariful pentru serviciul de transport şi distribuţie), care în cazul clienţilor casnici reprezintă 40,24%, iar în cazul clienţilor noncasnici reprezintă 29,54%.
“Astfel, în semestru I 2014, din preţul de vânzare a energiei electrice la consumatorii casnici de 584,11 lei/MWh, costul energiei electrice (preţul energiei electrice vândute de producătorii de energie) a fost de 152,65 lei/MWh, reprezentând 26,15%, iar restul de aproximativ 73,85% reprezintă tarife pentru servicii (furnizare, distribuţie, transport, sistem, etc. – 44,4% %) şi taxe/contribuţii (29,45%)”, potrivit Curţii de Conturi.
ANRE constestă corectitudinea datelor utilizate de Curtea de Conturi
Curtea de Conturi a utilizat date privind piaţa de energie electrică din două perioade diferite de reglementare, concluziile raportului nefiind “actualizate şi obiective”, a comunicat Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).
“Documentul Curţii de Conturi reprezintă un audit de performanţă efectuat asupra pieţei de energie electrică în ansamblul ei şi nu este un raport asupra activităţii ANRE în sine. Auditul nu prezintă concluzii actualizate şi obiective, având în vedere că aspectele analizate au cuprins, amestecat, date din două perioade de reglementare diferite (a doua şi a treia perioadă). Astfel, încă înainte de demararea auditului Curţii de Conturi, ANRE a reanalizat costurile din a doua perioadă de reglementare (2008-2012).
Ca urmare, prognozarea celei de a treia perioade de reglementare s-a făcut cu corectarea aspectelor semnalate în a doua perioadă de reglementare, corecţiile aplicându-se pentru fiecare tip de cost reglementat. Acest lucru a redus semnificativ costurile recunoscute, iar efectul acestor reconsiderări a fost reducerea drastică a tarifelor de distribuţie în perioada 2015-2016, fapt care a dus la nemulţumirea operatorilor de distribuţie, care au acţionat ANRE în justiţie. Ca urmare, ANRE are, în prezent, 50 de procese cu operatorii de distribuţie cu privire la stabilirea tarifelor de distribuţie”, menţionează un document emis de autoritate.
“Având în vedere că raportul conţine doar recomandări şi nu măsuri concrete, executorii, documentul nefiind un act administrativ, el nu poate fi contestat în instanţă. Valorificarea aspectelor consemnate în raportul de audit al performanţei se face prin emiterea unei scrisori care conţine recomandările formulate de Curtea de Conturi pentru diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirii obiectivelor propuse la nivelul programului/proiectului/ procesului/activităţii sau entităţii auditate”, mai menţionează reprezentanţii ANRE.