Aflat în plină transformare, sistemul energetic românesc funcționează tot mai des în condiții critice, sincronizat cu evoluțiile de la nivel european. Schimbările climatice, dar și noul mix de producție și consum, fac ca riscurile de avarii majore să crească. În întreaga Europă, incidentele de sistem au devenit mai frecvente și mai ample, de la Peninsula Iberică la Balcani. Și România își ajustează constant procedurile și capacitățile pentru a preveni sincopele majore.
Noile realități înseamnă nu doar decarbonizare – retragerea din funcțiune a producătorilor clasici, capabili să ofere stabilitate și inerție – ci și integrarea unui val enorm de noi capacități de generare imprevizibile: fotovoltaice, eoliene și prosumatori. În paralel, fenomenele meteo violente devin tot mai frecvente și mai intense, iar diversificarea regimurilor comerciale aduce presiuni suplimentare. Cel mai cunoscut exemplu recent este blackout-ul din Peninsula Iberică, care a afectat peste 40 de milioane de oameni din Spania, Portugalia și sudul Franței, timp de mai bine de 10 ore. Inginerii români au urmărit cu atenție acest eveniment, iar unii dintre ei participă direct în echipele europene care investighează cauzele și stabilesc lecțiile de prevenție și restaurare.
De la avarie obișnuită la blackout
Rețeaua energetică a României, la fel ca orice altă rețea națională, se confruntă zilnic cu incidente care apar la toate nivelurile – de la marile generatoarele, clasice și noi, la prosumatori și la consumatori, mai ales cei mari. Transelectrica gestionează circa 10.000 de kilometri de linii de înaltă tensiune, peste 80 de stații electrice și peste 200 de posturi de transformare. Operatorul de sistem coordonează și buna funcționare a rețelelelor de distribuție, cu sute de mii de kilometri și zeci de mii de posturi. Zilnic, sute de mii de decizii automate și mii de decizii umane mențin în echilibru tensiunea și frecvența în rețele. Mii de ingineri sunt în centrele de dispecerizare și în teren pentru a asigura buna funcționare a rețelei, în principal prin intervenții de remediere a defectelor și prin modificarea rutelor de tranzit a energiei.
Majoritatea avariilor sunt de mică amploare și trec aproape neobservate. Dar o avarie majoră la un mare producător sau o înlănțuire nefericită de defecte și decizii pot declanșa ceea ce specialiștii numesc blackout: pierderea alimentării pe zone întinse, pentru milioane de consumatori și pentru perioade îndelungate.
Blackout – definiție tehnică și percepție publică
Potrivit ENTSO-E, asociația care reunește 40 de operatori de transport din 36 de țări europene, blackout-ul este incidentul care duce la pierderea a peste jumătate din consumul într-o zonă de control sau la absența totală a tensiunii timp de cel puțin trei minute, ceea ce declanșează planurile de restaurare. Concret, pentru România, la un consum de 7.000 MW, deconectarea bruscă a unui consum de peste 3.500 MW ar fi încadrată ca blackout.
Pentru public însă, criteriile tehnice contează mai puțin. O pană de curent de câteva minute, chiar la scară mare, este percepută similar unei avarii obișnuite. Este neplăcut, dar nu este „o criză”. Diferența se simte doar când întreruperea durează ore sau zile, când sunt afectate comunicațiile și alte servicii critice. Un exemplu este blackout-ul cu care s-a confruntat Republica Moldova în noiembrie 2022. Separarea rețelei ucrainene de cea europeană, pe fondul bombardamentelor masive asupra infrastructurii de transport din Ucraina, a dus la căderea bruscă a rețelei și Republica Moldova a intrat automat în blackout – pierdere de aproape 100% din cerere la nivel național. Totuși, percepția publică a fost mai apropiată de o avarie clasică: întreruperea a durat puțin peste o oră în multe localități, iar pentru cetățeni nu s-a simțit fundamental diferit de penele de curent experimentate anterior sau după aceea.
Revenirea din blackout redefinește blackout-ul
De aceea, durata de restaurare este critică pentru modul în care trăim un blackout. Cu sprijinul României, Republica Moldova a revenit din blackout foarte rapid. Spania și-a restaurat sistemul complet – unul cu mult mai mare și mai complex – în aproape 24 de ore, inclusiv cu sprijin din Maroc. Una din lecțiile recapitulate în acest caz este importanța capacităților de generare autonome — unele centrale, cum este cea hidroelectrică Aldeadávila din Salamanca, au avut rol crucial în sincronizarea și restaurarea rețelei. Pentru Spania, incidentul a evidențiat lipsa unor centrale termice de rezervă operaționale în momente critice și a arătat cum interconexiunile transfrontaliere pot face diferența.
O altă lecție rezultată din cele două exemple ține de durata operațiunilor de revenire la normal. Criza generată de blackout a fost relativ minoră pentru consumatorii din Republica Moldova, cu sub 60 de minute de pană de curent, dar mult mai serioasă pentru majoritatea celor din Peninsula Iberică. Dar chiar și acolo, primii consumatori au fost reconectați la rețea în mai puțin de o oră de la declanșarea avariei. După 6 ore, circa 35% din consum era asigurat din nou. După 10 ore, peste 60% din consum era acoperit. La 16 ore de la avarie, peste 99% dintre consumatori aveau din nou acces la energie electrică din rețea.
Transelectrica face exerciții pentru restaurare rapidă
În ultimul an, Transelectrica a derulat deja trei exerciții majore de restaurare a sistemului energetic, simulând scenarii reale de revenire din blackout. Pe 16 octombrie 2024, la Lotru, exercițiul a vizat pornirea independentă a centralei, alimentarea echipamentelor auxiliare și resincronizarea insulei energetice cu rețeaua națională. Pe 8 aprilie 2025, la Porțile de Fier I, operatorii români și sârbi au testat pornirea unui grup generativ cu flux de alimentare extern din CHE Djerdap I, confirmând capacitatea de a recurge la interconexiuni pentru repornire „de la zero” (black start). Iar pe 4 iunie 2025, Transelectrica, împreună cu Hidroelectrica și operatorul bulgar ESO-EAD, a coordonat cel mai complex scenariu de până acum: pornirea centralelor Vidraru și Lotru fără alimentare externă, crearea de insule energetice și sincronizarea acestora între ele și cu rețeaua Bulgariei, validând atât procedurile interne, cât și cooperarea transfrontalieră.
Alte două exerciții sunt programate pentru acest an, între care și unul cu o mai mare vizibilitate publică, prin implicare ziariștilor, pentru ca publicul larg să înțeleagă mai bine ce presupune restaurarea rețelei și să reducă riscul de panică.
Pregătirea este parte a rezilienței
Un blackout nu este grav doar prin întreruperea alimentării cu energie, ci mai ales atunci când este însoțit de panică. Lipsa de informare și reacțiile necoordonate pot amplifica efectele tehnice și pot transforma o avarie într-o criză socială. De aceea, este esențială înțelegerea prealabilă a faptului că riscul de blackout nu poate fi eliminat complet; chiar și cele mai moderne sisteme rămân expuse la fenomene meteo extreme, avarii tehnice, erori umane, acte de război sau atacuri cibernetice.
Oamenii trebuie să știe că există proceduri de restaurare testate și exerciții periodice care cresc siguranța rețelei. În situaie de criză, diferența o face pregătirea tuturor actorilor relevanți pentru sistemul energetic întrucât cooperarea dintre toți actorii implicați — de la operatorii de transport și producători până la marii consumatori, prosumatori și publicul larg – este esențială. Un exemplu recent arată această coordonare: în perioada Paștelui, autoritățile au cerut producătorilor să-și ajusteze producția la consumul foarte redus și prosumatorilor să oprească temporar invertoarele, pentru a evita dezechilibrele de tensiune și adecvanță. Aceștia au înțeles măsura preventivă și au acționat în consecință, contribuind la adaptarea sistemului în orele cele mai sensibile ale zilei de duminică.
Astfel de momente confirmă că reziliența nu ține doar de infrastructură, ci și de comportamentul coordonat al întregului ecosistem energetic. Într-un scenariu de criză, conformarea rapidă și inteligentă a actorilor — inclusiv a consumatorilor — poate face diferența dintre o întrerupere controlată și o situație scăpată de sub control.
Aceste teme au fost dezbătute pe larg în cadrul Forumul Tehnic în Industria Energetică 2025, organizat de Asociația Inginerilor Energeticieni și Electricieni (AIEE), unde specialiști din companii, instituții și autorități au analizat provocările restaurării sistemului energetic și rolul comunicării publice în scenarii de criză. Gabriel Avăcăriței, redactor-șef Energynomics, a fost implicat în sesiunea dedicată comunicării, contribuind la evidențierea importanței informării corecte și la timp a populației în contextul riscului de blackout.