România are la dispoziție în următorii ani fonduri europene fără precedent, de miliarde de euro, pentru tranziția către un sector energetic cu emisii scăzute. Dacă tranziția nu va fi ușor de înțeles și accesat de cetățenii simpli și de micile afaceri, coloana vertebrală a economiei, întregul demers al decarbonizării se va întoarce ca un bumerang în fața elitelor pro-europene, precizează Corina Murafa, expert ORSE.
”În România anului 2023, aproape jumătate din populația țării utilizează încă lemnul pentru încălzire. În locuințele din mediul rural, procentul este de 80%, de regulă în sobe vechi și ineficiente energetic, cu un randament de 15%, ceea ce înseamnă că 85% din energia calorică a lemnului se pierde. Totodată, în România de astăzi, rata de reabilitare termoenergetică a clădirilor este foarte redusă, deși 8 din 10 clădiri au nevoie de renovare energetică, fiind vechi și ineficiente energetic. Alte câteva zeci de mii de gospodării din România sunt într-o situație inimaginabilă: nu au acces nici măcar la electricitate, o nevoie minimală fără de care nu ne putem imagina astăzi viața”, susține Murafa.
”România trebuie să folosească miliardele de euro destinate tranziției verzi pentru a rezolva cauzele profunde ale sărăciei energetice. Aceste fonduri trebuie utilizate pentru a aduce lumină în casele fără electricitate, pentru refacerea sistemelor de încălzire și pentru reabilitarea clădirilor ineficiente, în special în mediul rural, unde înregistrăm cea mai ridicată rată a sărăciei energetice.
Energia este o nevoie de bază. Cei mai săraci consumatori preferă să pună mai puțină mâncare pe masă, dar să nu rămână în întuneric sau în frig. Sunt statistici care arată acest lucru. Din cauza valurilor de caniculă tot mai frecvente, energia devine o necesitate și pentru răcirea locuințelor. Așa cum Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) a atras atenția, sărăcia energetică de vară este un fenomen în creștere, ce afectează în special vârstnicii, copiii și în general persoanele cu venituri mici care trăiesc în locuințe slab izolate.
Toți acești factori complecși ce conduc la vulnerabilitate sau sărăcie energetică trebuie analizați cu responsabilitate de către instituțiile statului, pentru ca în situație de criză soluțiile să nu mai fie de tipul subvențiilor pentru toată lumea, un tratament mult prea scump. Sistemul de plafonare – compensare a prețurilor la energie a costat până în luna august 18,7 miliarde de lei. Aceasta în condițiile în care, la nivel macro, avem un deficit bugetar de 38,6 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului. Pentru acoperirea deficitului bugetar ne așteaptă acum noi majorări de taxe care se vor răsfrânge asupra cetățenilor, printre care sunt beneficiarii plafonării-compensării – un lanț vicios. Așadar, nu mai putem să acoperim în permanență niște facturi mari, fără să ne uităm la starea locuințelor și la nevoile reale ale consumatorilor, fără să vedem ce ar putea face locuința respectivă să își diminueze costurile cu energia, inclusiv să acceseze surse de energie nepoluante, cum sunt panourile fotovoltaice sau pompele de căldură”, a adăugat expertul ORSE.
”Revizuirea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie este imperios necesară. Ne-ar oferi ocazia de a defini consumatorul vulnerabil așa cum trebuie, într-o manieră complexă, nu doar în funcție de niște praguri de venit stabilite arbitrar, ca acum…Avem urgent nevoie de o strategie națională pentru combaterea sărăciei energetice, obligație prevăzută încă din 2012 în Legea Energiei. Suntem în 2023, 11 ani mai târziu, și strategia nu există”, a mai spus ea.