Consiliul Concurenței este îngrijorat de suspiciunea existenței unui „monopol” al producătorilor de energie electrică controlați de stat și consideră că trebuie asigurată independența acestor companii printr-o delimitare clară a rolurilor Ministerului Energiei de acționar și administrator.
„Cei mai importanți producători de energie electrică ce activează pe piața din România au acționariat majoritar de stat, excepție făcând unele societăți recent intrate pe piață. Astfel, cea mai mare parte din cantitatea de energie electrică consumată la nivel național în perioada analizată (2008-2013) a fost produsă în centrale electrice aflate în portofoliul unor societăți cu acționariat majoritar de stat„, se arată într-un raport al Consiliului Concurenței, preluat de Mediafax.
Anterior adoptării hotârârii de guvern 429/2013 se putea considera că societățile, la care statul este acționar majoritar în mod direct, au putere de decizie independentă, statul menținându-și doar o parte din drepturile ce decurgeau din calitatea sa de acționar majoritar, însă în prezent, ținând seama de atribuțiile de administrare conferite Departamentului pentru Energie, Consiliul Concurenței apreciază că independența puterii de decizie de la nivelul societăților din portofoliul statului ar putea fi afectată de această prevedere.
„În concluzie, suspiciunea privind existența pe piața producerii și comercializării de energie electrică din România a unei poziții dominante, deținute de companiile aflate în portofoliul Departamentului pentru Energie, reprezintă o îngrijorare pentru Consiliul Concurenței, întrucât, odată cu trecerea companiilor în discuție din portofoliul Ministerului Economiei în portofoliul Departamentului pentru Energie, atribuțiile de administrare ale acționarului majoritar au fost întărite. Pe cale de consecință, Consiliul Concurenței consideră că este necesară clarificarea situației întreprinderilor aflate în portofoliul Ministerului Energiei și demonstrarea mecanismului prin care este asigurat cadrul necesar luării deciziilor în mod independent la nivelul fiecăreia dintre aceste societăți„, notează autoritatea.
Mecanismul de tarifare diferențiat pe zone geografice afectează concurența
În urma analizei sectorului energetic din România, Consiliul Concurenței a formulat mai multe recomandări, printre care introducerea unor instrumente financiare specifice acestor piețe (de exemplu contracte pentru diferență sau contracte cu opțiune), care să ajute operatorii să gestioneze riscurile financiare generate de eventualele neconcordanțe ce pot apărea între cerere și ofertă.
De asemenea, Consiliul a considerat că o mai mare flexibilitate în funcționare (mix de surse de producere/tehnologii) ar avantaja producătorii interni în fața concurenților europeni, în perspectiva unei piețe regionale, și, ulterior, a unei piețe unice comunitare.
În privința transportului energiei electrice (inclusiv distribuția), Consiliul Concurenței consideră că actualul mecanism de tarifare, diferențiat pe zone geografice, afectează concurența, fără a aduce beneficii consumatorilor sau să fie justificat de siguranța Sistemului Energetic Național. La nivelul României, cele două componente ale tarifului de transport, respectiv tariful de introducere a energiei electrice în rețea și tariful de extragere a energiei electrice din rețea, sunt reglementate diferențiat pe zone geografice distincte. Astfel, există 7 zone geografice pentru care tariful componentei de introducere în rețea este diferit, iar pentru componenta de extragere există un număr de 8 zone pentru care se percep tarife diferite.
Listarea la bursă a companiilor de stat conduce la creșterea eficienței
Listarea la bursă a companiilor de stat conduce la creșterea eficienței acestora, ca urmare a extinderii acționariatului și a gradului de transparență pe care trebuie să îl adopte, dar ar atrage și resurse financiare necesare pentru investiții, se arată în raportul Consiliului Concurenței.
„În primul rând gradul de transparență pe care trebuie să îl adopte orice companie listată la bursă impune o mai mare disciplină în activitatea firmei. În al doilea rând, extinderea acționariatului și în sfera privată lărgește sfera stakeholderilor în fața cărora o companie listată la bursă trebuie să își motiveze acțiunile. Astfel firmele cotate la bursă vor fi stimulate să adopte acele decizii care vor satisface acționariatul într-o măsură cât mai mare. Aceste rigori cărora trebuie sa li se conformeze firmele listate la bursă conduc la îmbunătățirea calității guvernanței corporative, aspect care va influența și performanțele companiei. Un al treilea beneficiu al listării la bursă îl reprezintă accesul la resurse suplimentare de finanțare, astfel companiile pot atrage de pe piața de capital o parte din necesarul de finanțare de care au nevoie, oferindu-le un mai mare spațiu de manevră, în special în privința programelor de investiții pe care acestea doresc să le desfășoare”, potrivit Consiliului Concurenței.
În cele mai multe cazuri funcționarea firmelor de stat se desfășoară într-un cadru specific, reglementat. Deși majoritatea firmelor de stat livrează servicii de interes general, activitatea acestora poate fi îmbunătățită în special prin definirea rolului statului de proprietar, îmbunătățirea transparenței, responsabilității și funcționării organelor de conducere ale companiilor de stat.
„Listarea la bursă a unor pachete minoritare poate reprezenta un vehicul pentru realizarea cele două obiective simultan, statul putând astfel să-și păstreze deținerile în sectoarele strategice într-o maniera eficientă”, notează Concurența.
Cele mai importante companii în care statul român are dețineri se află în sectoare strategice, cea mai mare parte a acestora aflându-se în sectorul energetic. În cele mai multe cazuri activitatea acestor companii se desfășoară într-un cadru reglementat, comparațiile în termeni de profitabilitate și eficiență fiind mai greu de realizat cu firme asemănătoare (acolo unde există) din sectorul privat.