Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) consideră că primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar prezentat de guvern, centrat pe reducerea cheltuielilor statului, inclusiv în companiile publice, este un exercițiu de eficiență prezentat de coaliția de guvernare, conform unui comunicat.

Totodată, CONAF avertizează însă că scăderea pragului la microîntreprinderi, trecerea la impozit pe profit ca microîntreprindere, creşterea impozitării pe proprietate şi majorarea TVA sunt măsuri care pot afecta negativ antreprenorii mici şi mijlocii, cu efecte imediate asupra economiei, care va încetini şi asupra încasărilor bugetului, care vor scădea, contrar aşteptărilor guvernanților.

„Atragem atenția că singura certitudine pentru viitorul finanțelor țării este asigurarea unei creşteri durabile a economiei. Orice măsură fiscală care ar putea încetini creşterea economică va avea un efect negativ nu doar asupra antreprenorilor direct afectați, ci şi asupra veniturilor statului. Este un postulat clasic în economie, un avertisment dat de John Maynard Keynes: Nu vei echilibra niciodată bugetul prin măsuri care să reducă venitul național… Ai grijă de şomaj, iar bugetul îşi va purta singur de grijă”, a afirmat Cristina Chiriac, preşedinta CONAF, conform Agerpres.

Un prim pachet de măsuri, asumate oficial, care vizează controlul cheltuielilor statului prin restructurări în sectorul bugetar, reduceri de posturi, inclusiv scăderea numărului de secretari de stat, limitarea sporurilor acordate personalului bugetar şi plafonarea unor diurne, vouchere de vacanță şi abonamente de telefonie a fost prezentat de Premierul Marcel Ciolacu şi ministrul de Finanțe, Marcel Boloş.

Potrivit CONAF, intenția Guvernului de a lua în considerare şi soluții alternative de valorificare a activelor statului, de analiză a bilanțurilor companiilor de stat, de reducere a numărului de directori şi consilieri şi plafonarea salariilor în agențiile şi companiile statului este un pas esențial pentru dezvoltarea economiei, dar şi pentru echilibrarea bugetului statului pe care multe companii publice şi agenții îl parazitează prin ineficiență.

„Planul privind măsurile alternative este ambițios şi va putea fi implementat cu succes dacă guvernul îşi va gestiona activele cu determinarea unui investitor. În esență măsurile anunțate vizează creşterea eficienței cheltuielilor, reducerea costurilor iraționale şi exagerate şi recalibrarea instituțiilor statului în funcție de nevoile reale şi de eficiența acestora”, a declarat Cristina Chiriac, preşedinta CONAF.

O analiză a Consiliului Fiscal, care evaluează evoluția companiilor statului în anul 2021 constată că, din cele 787 de companii controlate de stat, doar câteva sunt eficiente, restul fiind generatoare de pierderi şi producătoare de arierate față de bugetele statului (-2,7 miliarde de lei), față de furnizori (8 miliarde de lei) şi față de companiile partenere.

„Iată cum bugetul statului pierde bani direct din propriile afaceri neglijent gestionate şi, de aceea, considerăm că atenția acordată conducerii acestora trebuie concretizată prin măsuri eficiente. Interesul nostru pentru gestionarea companiilor statului este justificat masiv de problemele pe care acestea le generează antreprenorilor români prin amânarea plății furnizorilor şi a serviciilor prestate acestora, care creează blocaje în activitatea economică”, a precizat Cristina Chiriac.

În acest proces de evaluare a activității companiilor unde este acționar majoritar, statul trebuie să ia în considerare şi listarea unor pachete de acțiuni la Bursa de Valori din Bucureşti.

Listarea unor pachete de acțiuni la Bursă va rezolva ecuația dificilă a încasărilor bugetare atât imediat, prin vânzarea acțiunilor, cât şi în viitor, prin eficientizarea activității şi mărirea profiturilor companiilor listate, care vor livra dividende sporite bugetului de stat.

Această primă etapă de măsuri pe care guvernul intenționează să le ia pentru temperarea deficitului bugetar ar putea „salva” doar 2,5 miliarde de lei din deficitul bugetar.

Ministrul Finanțelor a evitat să dea detalii privind următoarea transă de măsuri fiscale, care vor fi discutate în următoarele zile, însă informațiile apărute în presă îngrijorează mediul de afaceri.

Conform sursei citate, consolidarea fiscală este un exercițiu extrem de riscant, mai ales într-o economie afectată de crize suprapuse, cu o inflație persistentă, o incertitudine permanentă privind evoluția prețurilor energiei şi în condițiile încetinirii economiilor partenerilor noştri europeni.

„Toate măsurile care afectează mediul de afaceri trebuie analizate atent şi schimbările de fiscalitate nu trebuie introduse în timpul anului fiscal.  Înțelegem că amplificarea deficitului bugetar din prima jumătate a anului este riscantă, atât din perspectiva atragerii banilor europeni, cât şi din cea a evoluției economiei româneşti, care are nevoie de investițiile statului, pe care un deficit excesiv le poate limita”, se mai spune în comunicat.

CONAF precizează că matematica aplicată ecuației bugetare arată că o creştere a taxelor va mări veniturile fiscale. În economie însă, impactul majorării taxelor influențează prețurile, care cresc, scade consumul, pune presiune pe afacerile mici şi mijlocii, care fie concediază angajații, fie îşi suspendă activitatea.

„Efectul va fi o scădere a veniturilor fiscale şi nu va fi o surpriză. În plus o creştere a prețurilor stimulează inflația, ceea ce întreține nivelul ridicat al dobânzilor sau, mai grav, dacă inflația scapă de sub control, poate chiar majoră costurile creditării. Un alt efect nedorit şi aparent ignorat al măsurilor din pachetul suplimentar care va afecta mediul de afaceri este incapacitatea antreprenorilor din firmele mici şi mijlocii să acceseze fonduri europene, deoarece afacerile vor fi bulversate de noile condiții de impozitare, inflația va menține costurile de creditare la un nivel prohibitiv, iar băncile vor îngusta accesul acestor companii la creditare. Vom ajunge în situația nedorită de a face sacrificii pentru banii europeni pe care nu-i vom putea consuma în economie”, a declarat preşedinta CONAF.

Totodată, CONAF consideră că eliminarea facilităților fiscale trebuie să fie însoțită de o revizuire a formulei de calcul a fiscalității pe muncă, ca atare orizontul de aplicare al acestei eventuale decizii trebuie să fie anul fiscal 2024, nu în ultimul trimestru din acest an.

„Da, înțelegem că guvernul analizează renunțarea la aceste facilități fiscale acordate anumitor ramuri economice, însă acest exercițiu ar trebui acompaniat de o reducere a fiscalității pe muncă”, se precizează în comunicatul organizației.

Guvernul trebuie să evalueze atent o anomalie a fiscalității din România, anume impozitarea agresivă a muncii, care, de altfel, a dus la apariția unei serii de facilități fiscale pentru anumite domenii, pe care restul angajaților o percep ca fiind incorectă, precizează sursa citată.

„Atragem atenția asupra bulversării activității microîntreprinderilor, care au fost strivite de modificări ale sistemului de impozitare în ultima perioadă, iar noi schimbări preconizate să fie aplicare vor distruge majoritatea afacerilor mici. Microîntreprinderile funcționează într-un mediu de reglementare incert şi impredictibil, care va justifica abandonarea afacerilor, cu efect negativ asupra creşterii economice, şomajului şi, implicit, asupra deficitului bugetar. În mai puțin de un an microîntreprinderile au trecut de la un sistem de impozitare pe venit la altul, cu obligativitatea angajării unui salariat, pentru că acum să planeze perspectiva altor schimbări. Este un tratament agresiv al statului față de microîntreprinderi, care trebuie revizuit”, a declarat Cristina Chiriac.

Potrivit CONAF, dacă mediul de afaceri va fi afectat de majorările de taxe şi de impozitarea agresivă, firmele vor concedia angajați sau vor pune obloanele pe afacere, iar efectul imediat va fi unul nedorit: veniturile fiscale scad masiv. Totodată, dacă Guvernul susține afacerile mici şi mijlocii, atunci creşterea locurilor de muncă este asigurată, iar veniturile din impozite vor creşte.