Andrei Ceclan, Doctor Inginer, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Utilizăm energia în clădiri pentru a condiționa microclimatul interior, în așa fel încât să simțim confort și stare de bine. Acest confort se realizează prin sisteme desemnate pe scurt prin abrevierea HVAC (Heating + Ventilation + Air Conditioning), la care se adaugă sistemul de iluminat. În clădirile publice există doar H – sisteme de încălzire, și nu există VAC, iar iluminatul este deficitar, conform măsurătorilor efectuate în peste 300 clădiri publice în 2017 de către specialiști din cadrul Societății Auditorilor și Managerilor Energetici din România.

În majoritatea clădirilor publice (peste 99%), în special în clădirile din sistemul de învățământ, este ori prea cald, ori prea frig, nivelul de iluminare este sub standarde, iar calitatea aerului interior este semnificativ deteriorată, în special în cele deja termoizolate.

Vă propunem o reflecție asupra acestei stări de fapt și a soluțiilor prin care acest fenomen numit de noi sărăcie energetică poate fi depășită, dacă o conștientizăm și dacă facem din ea o prioritate în legiferare, în politica centrală și în cele locale. Concret, propunem ca în definiția conceptului de sărăcie energetică să fie inclus și consumul energetic care nu asigură confort în clădiri.

În prezent, vorbim despre un consum de energie pentru asigurarea unui nivel deficitar de confort în clădirile publice, în același timp în care de facto avem acest consum energetic ridicat, reflectând un nivel redus de performanță energetică a clădirilor.

În cazul unei clădiri care nu este termoizolată, transferul termic prin pereți și ferestre este crescut, iar pierderile de căldură sunt mari. Dacă clădirea este termoizolată, gradul de etanșare devine și mai ridicat, ceea ce face ca aerul interior să fie încă și mai închis.

Calitatea aerului interior este esențială într-o sală de clasă, unde copiii de grădiniță sau elevii stau cel puțin 4-6 ore pe zi. Ventilația prin deschiderea ferestrelor înseamnă pierderi de căldură și pătrunderea bruscă a frigului în sezonul rece, un disconfort necesar.

Ventilația cu recuperare de căldură ca sistem înglobat în clădire creează confort prin aer proaspăt, cu niveluri reduse de CO2 și de praf.

Sunt suficiente argumente, în opinia noastră, pentru care propunem asocierea acestei stări de fapt cu sărăcia energetică.

Finanțare prin transformarea costurilor energetice în investiții

Plătim o factură mare pentru energie, pentru a asigura un confort redus în clădiri. Iar cel mai important aspect este că în aceste clădiri publice sunt copiii noștri, generația viitoare a României.

Pe lângă reforma actului educațional este important să se gândească la nivel de strategie și să se abordeze la nivel pragmatic și operațional modernizarea integrală a clădirilor publice, nu doar prin termoizolarea pereților, ci și prin introducerea sistemelor HVAC, a unui iluminat conform standardelor, adiționarea unor surse regenerabile de energie unde este necesar și fezabil și, în final, a unor sisteme de management energetic.

Veți zâmbi, poate, la această propunere de modernizare integrată a clădirilor publice, în condițiile în care peste 2000 de școli au WC în curte.

Autoritățile publice locale dețin în proprietate majoritatea acestor clădiri și tot ele plătesc și factura de energie, o componentă de cost în bugetul oricărei primarii.

În același timp, există alocări competitive de fonduri nerambursabile prin axa POR, urmează fonduri norvegiene și elvețiene, ceea ce reprezintă o mare oportunitate, la fel ca finanțarea prin parteneriate public-private și finanțări bancabile.

Instrumentele financiare rambursabile pot fi plătite parțial sau în mare măsură din economiile de energie care se realizează, iar rezultatul eficienței energetice va însemna în fapt confort și stare de bine în clădiri.

Costurile energetice se transformă în investiții, care se plătesc din economii și aduc dezvoltare economică, locuri de muncă și un cadru sustenabil, cu impact redus asupra mediului.