Măsurile fiscal-bugetare, printre care și creșterea TVA cu 10,52%, de la o cotă de 19 la 21 de procente, cât și a accizelor conduc la scăderea puterii de cumpărare a tuturor cetățenilor și afectează stabilitatea sau predictibilitatea în societate, generând un impact social și economic negativ asupra întregii societăți, care va resimți efecte similare perioadei anilor 2010, arată Consiliul Economic și Social (CES), care a avizat nevaforabil pachetul fiscal pregătit de Guvern.
CES susține că ”având în vedere complexitatea proiectului de act normativ este necesară o analiză detaliată și riguroasă, ceea ce este imposibil de realizat în termenul insuficient pus la dispoziție în vederea avizării”, se arată în Avizul CES, consultat de Energynomics.
Totodată, măsurile impuse vor duce la creșterea prețurilor la alimentele de bază și medicamente, iar împreună cu liberalizarea prețurilor la energia electrică și gaze, diminuarea veniturilor pentru o parte dintre salariați prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2025, toate acestea conduc la o scădere drastică a nivelului de trai într-un timp foarte scurt, fără o pregătire prealabilă a populației, mai ales a persoanelor și familiilor vulnerabile.
”Considerăm că măsurile de austeritate trebuia abordate etapizat, pe o perioadă mai mare de timp”, se arată în document.
Potrivit documentului citat, ansamblul măsurilor propuse este dezechilibrat din punct de vedere social, lipsit de un mecanism de compensare pentru categoriile vulnerabile și construit pe o logică fiscală regresivă.
Totodată, proiectul nu respectă principiile echității și progresivității în materie de politici publice, transferând presiunea fiscală către populația cu venituri mici și medii.
”Măsurile propuse sunt susceptibile să adâncească inegalitățile sociale, să afecteze accesul la bunuri esențiale și să reducă capacitatea de subzistență a gospodăriilor vulnerabile. De asemenea, ele pot avea un efect de destabilizare socială și de alimentare a tensiunilor sociale și politice într-un context marcat deja de polarizare și neîncredere instituțională”.

