Liberalizarea pieței gazelor s-a realizat fără o pregătire prealabilă suficientă, iar prețurile au crescut cu 27% de la o zi la alta, astfel că OUG 64/2016, care legiferează acest proces, trebuie modificată în Parlament, se arată într-un comunicat al Blocului Național Sindical.
Comunicatul vine în contexul în care, în aceste zile, în Camera Deputaților se află în dezbatere proiectul de lege pentru aprobarea OUG 64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012.
„Totodată, începând cu 1 aprilie 2017, România a liberalizat prețul de achiziție al gazelor din producție internă, în relația între producător și furnizori. Până în 2021 liberalizarea va viza și prețul gazului pentru consumatorii casnici. În acest context, în apărarea intereselor consumatorilor dar și ale salariaților din sectorul energetic, am început monitorizarea impactului creat de procesul de liberalizare având în vedere și modul în care autoritățile publice au pregătit acest proces”, se arată în comunicatul BNS citat de Agerpres.
Din punctul de vedere al sindicatelor, acest proces trebuia precedat de pregătirea condițiilor pentru a asigura crearea unui mediu competitiv, transparent și echitabil, atât pentru operatorii din această piață, cât și pentru consumatori, în special pentru cei vulnerabili.
„OUG 64/2016 a reprezentat un pas în acest sens, însă insuficient. Propunerile de modificare a OUG 64/2016, inițiate de membrii Comisiei pentru Industrie și Servicii din Camera Deputaților considerăm că vor putea contribui la transparentizarea și maturizarea pieței energiei. Ca urmare, solicităm tuturor partidelor parlamentare să susțină aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea OUG 64/2016, cu propunerile de modificare și completare aprobate de Comisie”, potrivit BNS.
Sindicaliștii consideră că liberalizarea prețurilor trebuie să se realizeze cu respectarea cel puțin a următoarelor condiții: garantarea dreptului consumatorilor de a-și alege liber furnizorul, funcționarea unui cadru transparent și nediscriminatoriu de tranzacționare a gazelor naturale, implementarea efectivă a unor măsuri de sprijin pentru clienții vulnerabili.
Neîndeplinirea acestor condiții, ca și lipsa de fermitate în acțiunile autorităților publice în aplicarea prevederilor legale, a determinat ca impactul negativ al liberalizării să fie resimțit chiar din 1 aprilie 2017: prețurile gazelor naturale ofertate de producători și traderi au crescut într-o noapte cu aproape 27%, afectând vizibil consumatorii finali, inclusiv alimentarea cu apă caldă și căldură a populației. Încă din luna aprilie impactul a fost resimțit și în cazul consumatorilor casnici, în condițiile în care în luna aprilie față de luna martie a.c. prețul gazelor naturale a crescut cu 2,5%, mai susține BNS.
„Dacă într-o singură noapte prețul a crescut cu 27%, oare nu cumva avem în fața noastră un tip de comportament abuziv? Oare nu cumva această liberalizare este folosită, în mod excesiv, de anumiți operatori economici? Care pe cârca industriei și pe cârca populației fac bani mulți și foarte mulți? Evident, răspunsul nu poate să fie decât unul singur, da. Pe lângă această creștere de 27% peste noapte în ceea ce privește creșterea prețurilor la gazele naturale, pentru populație, tot în aceeași noapte, am avut o creștere de 2,5%, într-o singură noapte, în contextul în care astăzi, în România, am ajuns să plătim prin mecanismul parității puterii de cumpărare, adică raportat la ceea ce putem să cumpărăm din salariile și pensiile pe care le câștigăm, astăzi am ajuns să plătim facturi mai mari decât media europeană, asta în contextul în care discutăm doar de o liberalizare parțială. Deci dacă nu intervenim rapid pentru a pune la punct reglementări, norme, mecanisme de piață, mecanisme transparente, pentru a crea un cadru cât se poate de echilibrat, de tranzacționare a gazului, riscăm să plătim prețuri din ce în ce mai mari”, a declarat luni președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, într-o conferință de presă.
În 2012, când România a aprobat primul calendar de liberalizare a prețului gazelor din producția internă, raportat la paritatea puterii de cumpărare, prețul gazelor pentru consumatorii casnici (cu toate taxele incluse) era cu aproximativ 16% mai mic decât media UE 28. La sfârșitul anului 2016, prețul gazelor pentru consumatorii casnici, raportat în același mod, era în România cu 4,5% peste media UE 28.
În această perioadă, România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului la gaze pentru consumatorii casnici — în semestrul II 2016 era cu 14% mai mare față de perioada similară a anului 2012 (preț exprimat în paritatea puterii de cumpărare și având toate taxele incluse), fiind una dintre foarte puținele țări din UE 28 care au înregistrat creșteri în acest interval de timp.
„În ciuda reducerii consumului, gospodăriile s-au confruntat cu creșteri ale valorii facturilor la gaze. Cheltuielile medii lunare pe o gospodărie pentru plata gazelor erau, la finalul anului 2016, cu 15% mai mari față de perioada similară din 2015. În mediul urban această creștere a fost chiar de 18%. Aceste evoluții au fost înregistrate în condițiile în care liberalizarea prețurilor nu s-a finalizat pentru consumatorul casnic, ajustarea prețurilor fiind distribuită uniform până în 2021”, mai spun reprezentanții BNS.
Potrivit acestora, 2017 va fi un an important pentru piața gazelor naturale. Până la sfârșitul anului este aplicabilă obligația pentru producătorii de gaze naturale, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale, să încheie contracte pe piețele centralizate din România, transparent și nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie, care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală, stabilită prin hotărâre a Guvernului — în acest moment 30%. Această prevedere legală nu a fost însă respectată, ceea ce a afectat transparența tranzacțiilor pe piața gazelor.
Doar 10% din tranzacții pe piețele centralizate
Din informațiile deținute de BNS, doar 10% din volumul de gaze naturale tranzacționate a trecut prin piețele centralizate.
„Tocmai pentru că România a avut experiențe cu „băieți deștepți” în piața energiei, este foarte important să știm cum și cu cine se tranzacționează gazul din producția internă dar și cel din import. Erorile, dar și lecțiile bune experimentate în liberalizarea pieței energiei electrice ar trebui învățate și asumate în procesul de liberalizare a pieței gazelor. Indiferent de piața pe care se face tranzacționarea — că vorbim de OPCOM sau de Bursa Română de Mărfuri sau de o posibilă altă piață centralizată — este important ca acești operatori de piață să asigure condițiile pentru transparentizarea tranzacțiilor. O astfel de măsură ar permite pregătirea pieței gazelor pentru pasul final de liberalizare a pieței, contribuind la eliminarea barierelor comerciale dar și la maturizarea pieței gazelor. Este nevoie de această reglementare pentru că transparența este cea care poate ține prețul într-o evoluție rezonabilă, liberalizarea prețului operată în aprilie își va arăta cu adevărat efectele începând din toamna acestui an, o dată cu creșterea consumului de gaze și implicit a cererii”, a adăugat BNS.
Totodată, până la sfârșitul anului 2016, conform prevederilor OUG 64/2016, ANRE trebuia să elaboreze regulile specifice aplicabile piețelor centralizate de gaze naturale în scopul tranzacționării gazelor în condiții concurențiale și în mod transparent, public și nediscriminatoriu. Din verificările efectuate de BNS, această reglementare nu a fost încă emisă.
Și președintele BNS a vorbit despre necesitatea elaborării unor reguli specifice tranzacționării gazelor în condiții de transparență și „concurențialitate”.
„Identificăm faptul că ANRE-ul avea obligația de a elabora reguli specifice tranzacționării gazelor, în condiții de transparentă, în condiții de maximă concurențialitate și nu în ultimul rând în condiții nediscriminatorii, chiar dacă această liberalizare parțială pe relația producător-furnizor a vizat o liberalizare unui procent de 30% din piața de gaze, de la 1 aprilie, astăzi, când stăm de vorbă, prin instrumentele specifice pieței, că discutăm de OPCOM, de Bursa de Mărfuri, se tranzacționează transparent doar 10%. Restul, Dumnezeu știe cum. Aici sesizăm o vulnerabilitate și cerem, pe cale de consecință, ANRE-ului, să elaboreze în cel mai scurt timp posibil aceste norme specifice care să ducă la crearea acelui cadru normativ, prin care cei care operează în piață să atingă cele 3 deziderate majore, anume transparența, concurențialitate și nediscriminare”, a precizat Costin.
Tot la sfârșitul anului 2017 își va înceta aplicarea OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute că urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. Acest sistem de supraimpozitare asigură o distribuție echilibrată a câștigurilor generate de modificarea prețului că efect al deciziilor administrative, între producători și stat. Sumele încasate din acest tip de măsură au fost considerabile, doar în 2017 s-au încasat peste 53 milioane de euro ca impozit suplimentar. Pentru anul 2017 se prognozează a se încasa la bugetul de stat aproximativ 700 milioane lei din aplicarea acestei măsuri. Principalii contributori sunt Romgaz și OMV.
Liderul BNS a mai atras atenția că Ministerul Finanțelor nu a verificat niciodată corectitudinea modului în care se înregistrează investițiile și cere ministerului o monitorizare mai atentă a veniturilor suplimentare.
„Până în prezent Ministerul Finanțelor Publice nu a verificat niciodată corectitudinea modului în care se înregistrează investițiile, veniturile suplimentare, iar pe cale de consecință, se aplică acel mecanism de suprataxare. Pe cale de consecință, cerem MFP o monitorizare mai atentă a acestor venituri suplimentare, venite ca urmare a dereglementării pieței. Nu în ultimul rând, cel de al 4-lea obiectiv major pe care îl supunem atenției opiniei publice și în egală măsură îl cerem autorităților din România, este acela de a elabora și adopta în regim de urgență acele norme care reglementează clienții, consumatorii vulnerabili. Discutăm de Ministerul Energiei, împreună cu ANRE, iar nu în ultimul rând, împreună cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Ar trebui ca în regim de urgență aceștia să se așeze la masă și să elaboreze normele respective pe baza cărora să se definească clar acest concept al consumatorului vulnerabil și pe cale de consecință cetățenii care se încadrează în această categorie să poată beneficia de măsurile adecvate de protecție socială”, a afirmat Dumitru Costin.