Acasă » Interes general » BNR a decis majorarea dobânzii-cheie la 3%, estimează o creștere pronunțată a inflației

BNR a decis majorarea dobânzii-cheie la 3%, estimează o creștere pronunțată a inflației

5 aprilie 2022
Interes general
Bogdan Tudorache

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 aprilie 2022, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022.

”Rata anuală a inflației a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor, urcând la 8,35 la sută în ianuarie și la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută în luna decembrie 2021. Contribuția componentelor exogene ale IPC a fost de această dată dezinflaționistă pe ansamblu, ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale”, arată BNR.

”Evoluția componentei Core 2 ajustat continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor persistente în lanțuri de producție și aprovizionare, potențate de cotele tot mai înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate. Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în februarie 2022 la 6,0 și la 5,0 la sută, de la 5,0 la sută, respectiv, 4,1 la sută, în luna decembrie 2021”, susțin analiștii băncii centrale.

Activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1 la sută față de trimestrul precedent, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii. Evoluțiile fac probabilă menținerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, conform previziunilor din februarie, date fiind inclusiv implicațiile noii revizuiri a datelor statistice privind creșterea economiei pe parcursul anilor 2020 și 2021.

În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat în trimestrul IV 2021 o scădere sensibil mai pronunțată decât cea prognozată, la 2,4 la sută, de la 6,9 la sută în trimestrul III, dar aproape integral pe seama descreșterii la o valoare semnificativ negativă a contribuției variației stocurilor. Consumul gospodăriilor populației și-a diminuat doar foarte ușor aportul pozitiv, care a rămas astfel deosebit de ridicat, iar formarea brută de capital fix și-a ameliorat întrucâtva contribuția.

La rândul său, exportul net și-a redus ușor aportul negativ la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care scăderea variației importurilor de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a exporturilor. Pe acest fond, creșterea anuală a soldului negativ al balanței comerciale a decelerat semnificativ față de trimestrul III, dată fiind și restrângerea decalajului nefavorabil dintre dinamica prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor. În schimb, deficitul de cont curent și-a mărit substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării semnificative a balanței veniturilor secundare, pe seama scăderii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, în raport cu perioada similară a anului precedent.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o ușoară revenire a activității economice în trimestrul I 2022, probabil temporară, care implică, însă, descreșterea dinamicii anuale a PIB și în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază.

”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației este așteptată să crească ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie, sub impactul șocurilor pe partea ofertei. Determinante pentru noua înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de prețul combustibililor, și mai ales de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența creșterii mai puternice a cotațiilor țițeiului și a materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale instituite. Efectele inflaționiste astfel exercitate sunt așteptate să prevaleze pe orizontul apropiat de timp, față de impactul dezinflaționist substanțial prezumat a fi generat de prelungirea cu încă un an a schemelor de plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru consumatorii casnici. Incertitudini însemnate rămân, totuși, asociate modului de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme”.

Incertitudinile și riscurile la adresa previziunilor pe termen mediu cresc însă considerabil în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, ce reprezintă un nou șoc global amplu pe partea ofertei, de natură să exercite efecte divergente asupra inflației și a activității economice pe plan intern, în principal pe calea agravării crizei energetice și a blocajelor în lanțuri de producție, dar și prin intermediul altor canale, incluzând dinamica economiei și a inflației la nivel european/mondial, încrederea consumatorilor și a investitorilor, precum și percepția de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

O sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, în timp ce ameliorarea situației epidemiologice pe plan intern a condus la încetarea stării de alertă în prima decadă a lunii martie 2022 și la ridicarea tuturor restricțiilor de mobilitate, cu efecte favorabile asupra activității economice.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *