Acasă » Electricitate » Bilanțul unui mandat. Lulache: Au fost patru ani și patru luni în care am lăsat deschise toate canalele de comunicare

Bilanțul unui mandat. Lulache: Au fost patru ani și patru luni în care am lăsat deschise toate canalele de comunicare

28 august 2017
Electricitate
energynomics

Bogdan Tudorache

Plecarea Danielei Lulache de la cârma SN Nuclearelectrica ar putea fi una temporară. În cadrul conferinței de presă recente fostul director general a menționat că ar putea candida din nou la conducerea companiei, pe care are ambiția de a fi transformat-o dintr-o ”societate de stat” într-o adevărată companie guvernată în liniile occidentale de management și transparență. ”Sunt adepta normelor de bună guvernanță…Au fost patru ani și patru luni în care am lăsat deschise toate canalele de comunicare”, spune ea. Pentru Daniela Lulache, preluarea managementului uneia din cele mai mari companii de stat nu a fost tocmai ușoară.

În primul rând, avea experineță în restructurarea companiilor, nu în energie și asta a reprezentat o barieră în relaționarea cu ”vechea gardă” din interiorul companiei. Apoi, faptul că era femeie a trezit câteva suspiciuni nefondate. Cu timpul, suspiciunile s-au risipit, iar noul management și vechea structură au realizat că au aceleași obiective comune – dezvoltarea companiei și siguranța nucleară.

Obiectivele pentru o astfel de companie pot fi doar stabilite pe termen lung, iar provizoratul nu este o soluție potrivită pentru investiții, care cer atenție sporită și o planificare și negocieri intense, mai spune Lulache. Ea va fi înlocuită, din 2 septembrie, de Cosmin Ghiță, care are un mandat provizoriu de patru luni.

Un mandat plin de provocări

Mandatul de director genreral, început în anul 2013, a adus cu sine o mare provocare: listarea companiei la puțin timp după dezastrul de la Fukushima – care a determinat ulterior Germania să declare că renunță la energie nucleară. Listarea SNN avea să intervină, așadar, pe un fond incert: investitori puțini, o piață de capital subdezvoltată și un rating al industiriei nucleare globale per ansamblu măcinat de dezastrul din Japonia. ”Compania nu era deloc pregătită pentru acest moment și totuși ne-a ieșit…majoritatea acționarilor este formată acum din fonduri de investiții americane”, spune Lulache.

Privatizarea a însemnat adoptarea unor noi standarde în guvernanță corporativă occidentală, transparență, comunicare și mai ales un nou mod managerial. Unul din obiectivele majore a fost atingerea unui nou nivel de securitate nucleară, al cărei nivel de excelență a fost recunoscut internațional în urmă cu doi ani și reconfirmat în 2016 – susține Lulache. Profitul, ca obiectiv-cheie de performață, a fost însoțit în permanență de siguranța (sau securitatea) nucleară. ”Mi-am luat angajamentul să demonstrez că o firmă de stat poate fi corporație…Deși mai sunt multe de făcut, ne-am apropiat de acest obiectiv.”

Și celelalte obiective au depășit media internațională a standardelor industriei. Pierderile cauzate de opriri neplanificate ale reactoarelor au fost de 0,16% din producția brută pentru CN1 și aproape inexistente pentru CN2, în timp ce media globală este de 2,86%. În plus, programul anual de investiții s-a cifrat mereu la aproximativ 250 de milioane de lei, fără a menționa sume similare anuale dedicate rambursării de credite și în pofida unei scăderi a prețurilor energiei în perioada 2012-2016. ”Există investiții obligatorii, dedicate în special securității nucleare…Peste 80% din investiții au mers în ultimii ani la Cernavodă, 15% la Pitești (n.r. către Fabrica de Combustibil Nuclear) și doar minimal către sediul central”, spune Lulache. ”Suntem la 91% factor de capacitate, în timp ce standardele medii industriale sunt de 80%”.

Prelungirea vieții reactoarelor ar putea avea loc în schimbul unor investiții infime în comparație cu construcția unor capacități de producție noi, iar asta înseamnă câteva zeci de milioane de euro. În prezent există studii în curs care vor prezenta costurile exacte, până la finalul anului, pentru prelungirea duratei de funcționare a primului reactor (CN1). Au fost alocate 80 de milioane de lei pentru studii tehince, iar canadienii de la Candu vor veni cu soluții până la finalul anului. Statul s-a abținut, deocamdată, să confirme această investiție în cadrul adunării acționarilor din iulie. S-au cerut informații suplimentare și confirmarea din partea CNCAN, regia care certifică astfel de investiții, referitor la fezabilitatea propunerii.
În același timp, negocierile pentru Reactoarele 3 și 4 cu partea chineză au fost reluate, urmând să fie încheiate în maximum șase luni.

O nouă conducere provizorie, pe doar patru luni, ar putea însă pune în pericol toate aceste planuri. În plus, decizia acționarului majoritar-statul român – de a absorbi către buget 90% din profit sub formă de dividende ar putea periclita pe termen lung investițiile planificate. ”Guvernanța corporativă pe termen lung este esențială pentru un producător de energie nucleară. E o activitate care presupune termene lungi și o capacitate de anticipare. Iar nici unul din acestea nu se potrivesc bine cu un provizorat”, a spus Lulache.

Continuarea în cadrul ediției de toamnă a revistei energynomics.ro magazine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *