Raluca Nicolescu, Director General interimar al BID
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) trebuie să funcționeze ca un multiplicator al capitalului public și european și ca un partener al sistemului fi nanciar, și nu ca un competitor, susține Raluca Nicolescu, Director General interimar al BID, în cadrul unui interviu oferit Energynomics. „În 2026, trecem de la construcția instituției la multiplicarea capitalului în economia reală”, spune Raluca Nicolescu.
Care este rolul unei instituții financiare precum BID pentru România?
Rolul unei bănci naționale de dezvoltare nu este acela de a înlocui băncile comerciale, ci de a interveni acolo unde există disfuncționalități de piață, riscuri pe care sectorul privat nu le poate prelua integral, proiecte pentru care este necesară mobilizarea unor volume mai mari de capital sau care nu oferă de la început un randament ajustat la apetitul de risc al fi nanțatorilor privați. BID trebuie să funcționeze ca un multiplicator al capitalului public și european și ca un partener al sistemului financiar, nu ca un competitor al acestuia.
Banca de Investiții și Dezvoltare este singura bancă de dezvoltare din România deținută integral de stat, prin Ministerul Finanțelor. Misiunea sa este legată explicit de facilitarea accesului la finanțare pentru IMM-uri, finanțarea infrastructurii, atragerea capitalului privat, utilizarea mai eficientă a fondurilor europene și furnizarea de asistență tehnică.
Pentru 2026, obiectivul nostru principal este să trecem de la etapa de construcție instituțională, parcursă în perioada 2023–2025, la etapa de integrare a instrumentelor noastre financiare în produsele de finanțare a băncilor și a instituțiilor financiare nonbancare și astfel și să contribuim la creșterea accesului la finanțare a unui număr mai mare de beneficiari, IMM-uri sau autorități locale. De asemenea, alte priorități sunt creșterea capacității noastre de a construi instrumente de finanțare care să sprijine mediul de afaceri în acest context al schimbărilor permanente, investițiile, tranziția energetică, competitivitatea.
Din perspectiva KPI-urilor specifici, în 2026 am urmărit cu prioritate îndeplinirea jaloanelor PNRR stabilite pentru bancă: evaluarea pe bază de piloni, acordul organismelor europene privind majorarea de capital și extinderea mandatului BID, ajustarea strategiei de investiții cu noi instrumente de intervenție susținute din fonduri proprii sau fonduri europene.
Dar pe termen lung KPI-ul fundamental pentru BID este capacitatea de a transforma capitalul public în investiții private suplimentare, locuri de muncă, infrastructură și proiecte care cresc competitivitatea României.
Care sunt principalele direcții de finanțare urmărite? Dar în industria energetică?
finanțarea și garantarea investițiilor IMM-urilor, susținerea infrastructurii publice și regionale și utilizarea fondurilor europene. Promovarea unei economii de neutralitate climatică și a unei dezvoltări durabile este una din modalitățile principale de acțiune, fiind o caracteristică transversală pentru toate instrumentele financiare și intervențiile băncii.
În zona IMM, instrumentul de garantare este unul dintre cele mai importante. În momentul de față, BID are 21 convenții de garantare cu intermediari financiari – 12 pentru portofolii IMM și 9 pentru investiții publice partenerii financiari cu care am semnat aceste convenții acoperind o proporție semnificativă din activele bancare.
Pentru IMM-uri, garanția BID poate acoperi în anumite situații până la 80% din credit pentru anumite categorii, precum start-up-uri, companii inovatoare, fi rme deținute majoritar de femei sau cele care demonstrează angajament pentru sustenabilitate. În sectorul public, direcțiile includ infrastructura de apă și canalizare, energie, efi ciență energetică, transport, sănătate, educație și dezvoltare locală. Creditarea directă BID pentru proiectele eligibile poate avea valori între 5 milioane și 150 milioane de lei și cerințe legate de scadență și colateral mai fl exibile decât practica actuală din România. Energia este o componentă importantă a strategiei. Ne interesează atât investițiile în producție regenerabilă, cât și infrastructura energetică, efi ciența energetică, modernizarea activelor. Aprobarea actuală a Comisiei Europene privind extinderea mandatului BID deschide de asemenea și posibilitatea prezenței noastre în proiectele care pot contribui la fl exibilizarea sistemului, inclusiv stocarea. Un element important pentru 2026 este Fondul pentru Modernizare. BID își consolidează rolul de platformă instituțională pentru administrarea unor instrumente fi nanciare fi nanțate din acest fond, cu aplicabilitate în tranziția energetică, distribuția, efi ciența energetică, dar și stocarea și proiecte cu impact climatic. Piața justifi că această orientare. România are în prezent un pipeline consistent de proiecte de energie regenerabilă. Provocarea este să transformăm proiectele existente în investiții efectiv construite și finanțabile și credem că rolul nostru este de a contribui la accelerarea acestui proces astfel încât să avem un sistem energetic protejat de factorii și crizele externe.
Care au fost principalele surse atrase și care sunt înțelegerile încheiate de BID pentru atragerea unor noi fonduri?
Modelul BID este construit tocmai pentru a combina capitalul propriu al băncii cu resurse europene, fonduri publice, garanții și capital privat.
Un exemplu important este Fondul de Participare Regional pentru creșterea competitivității IMM-urilor, pentru care BID a semnat acordul de finanțare cu Agențiile pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Sud-Est și București-Ilfov. Alocarea totală este de 233,35 milioane de euro, din care 174,72 milioane de euro provin din Fondul European de Dezvoltare Regională și 58,63 milioane de euro reprezintă cofinanțarea de la bugetul de stat.
Este un instrument interesant pentru că nu este un simplu grant. Vorbim despre împrumut cu costuri foarte reduse combinat cu un capital rebate de 40%, acordat dacă investiția este finalizată în condițiile stabilite. Finanțarea poate ajunge la 5 milioane de euro pe IMM, iar intermediarii financiari contribuie cu până la 30% din finanțare.
Un alt instrument dezvoltat de data aceasta împreună cu Ministerul Investițiilor si Proiectelor Europene și finanțat din Fondul pentru Tranziție Justă (FTJ) este dedicat atât IMM-urile cât și companiilor mari care dezvoltă proiecte de investiții în tehnologii strategice pentru Europa (STEP). Instrumentul combină creditul cu dobândă zero finanțat din FTJ, creditul bancar cu dobândă în condiții de piață si un grant ce poate ajunge până la 50% din valoarea finanțării, dacă investiția este finalizată conform angajamentului.
În paralel, România, prin BID, și-a extins contribuția la fondurile de investiții asociate Inițiativei celor Trei Mări, pe lângă Fondul de Investiții inițial dedicate infrastructurii, intrând în alt vehicul, de data aceasta dedicat susținerii fondurilor de capital cu prezență regională care au ca obiectiv dezvoltarea companiilor în stadiu dezvoltat sau în creștere, orientate spre tehnologie și inovație sau active în sectoare tradiționale. De asemenea, în primăvară alături de Fondul European de Investiții și alte patru bănci de dezvoltare din regiune, România prin BID a semnat un memorandum de participare la dezvoltarea unui „fond de fonduri” dedicat infrastructurii strategice.
Un alt proiect important și care ne este foarte aproape este legat de crearea unui fond de fonduri dedicat susținerii fondurilor de capital locale, care la rândul lor reprezintă un motor esențial în susținerea și evoluția antreprenoriatului românesc, al competitivității sale. Această structură, sub numele RoBOOST, va fi finanțată din majorarea recentă de capital a BID aprobată de Comisia Europeană va fi dezvoltată împreună cu Fondul European de Investiții și are rolul de a reprezenta Un element important pentru 2026 este Fondul pentru Modernizare. BID își consolidează rolul de platformă instituțională pentru administrarea unor instrumente financiare finanțate din acest fond, cu aplicabilitate în tranziția energetică, distribuția, eficiența energetică, dar și stocarea și proiecte cu impact climatic o ancoră de predictibilitate pentru piața locală și un factor de încredere capabil să catalizeze contribuția capitalului privat pe termen lung, acumulat de fondurile de pensii locale și nu numai. Planul este ca această structură să e defi nitivată până la sfârșitul anului și să înceapă să aibă un rol vizibil pe parcursul anului 2027. Toate aceste mecanisme au aceeași logică: resursele publice nu trebuie să fi e utilizate doar pentru fi nanțarea directă a unui proiect, ci de a participa la întregirea arhitecturii fi nanciare și în fi nal de a atrage capital privat, bancar și instituțional. Produsul nostru de creditare directă pentru mediul public poate avea o valoare între 5 milioane și 150 de milioane de lei, o maturitate de până la 15 ani și poate fi acordat inclusiv în sindicalizare. Caracteristicile creditării directe sunt oglindite și în garanția individuală, pe care o acordăm pentru scopuri similare, dar în parteneriat cu băncile comerciale. Pentru IMM-uri, garanția de portofoliu BID acoperă 70% din fi nanțare, pentru credite cu maturități între 12 luni și 10 ani, suma maximă garantată fi ind echivalentul în lei a 2 milioane de euro pe tranzacție. Finanțarea poate acoperi investiții în active corporale și necorporale, precum și capital de lucru asociat dezvoltării activității, fi ind dezvoltată pe o schemă de ajutor de minimis. Începând cu 2026, direcția strategică este extinderea instrumentelor către efi ciență energetică și către IMMurile care doresc să își „înverzească” activitatea. În ceea ce privește condițiile specifi ce pentru proiectele de energie verde, nu aș vorbi despre un IRR sau un nivel de Capex unic, acceptat de BID pentru toate proiectele. Fiecare proiect este analizat în funcție de profilul său de risc, de fluxurile de numerar, de structura de finanțare, de calitatea sponsorului, de contractele de vânzare a energiei și de capacitatea proiectului de a-și rambursa datoria. Garanțiile și structura de finanțare sunt, de asemenea, calibrate în funcție de caracteristicile proiectului.
Cum vedeți evoluția pieței creditelor pentru finanțare verde?
În următorii ani, finanțarea verde va crește mai repede decât creditarea corporativă în ansamblu. Nu doar pentru că există obiective europene de decarbonizare, care au fost transpuse local, ci pentru că investițiile în eficiență energetică, producție proprie și flexibilitate au devenit investiții economice, care reduc costurile și riscul operațional al companiilor.
Cele mai active segmente vor rămâne fotovoltaicul, eolianul onshore și va căpăta greutate stocarea și eficiența energetică. Stocarea va avea probabil cea mai rapidă creștere procentuală, pentru că rezolvă o parte din problemele create de producția intermitentă și răspunde lecțiilor prezentului recent.
Eficiența energetică va fi, poate, segmentul cu cea mai largă bază de beneficiari: clădiri publice, companii industriale, operatori de utilități și IMM-uri. Pentru BID este o direcție firească, deoarece strategia băncii prevede extinderea, din 2026, a instrumentelor destinate eficienței energetice și investițiilor verzi ale IMM-urilor.
Piața este susținută și de o intenție reală de investiție: analiza utilizată în strategia BID arată că 66% dintre IMMurile din România intenționau să investească în următorii trei ani, peste media UE de 54%, interesul fiind deosebit de ridicat pentru eficiență energetică.
În ceea ce privește IMM-urile versus marii jucători, nu aș spune că unul dintre segmente este pur și simplu „mai activ”. Marii investitori sunt cei care pot dezvolta proiecte de energie regenerabilă de sute de milioane de euro, în timp ce IMM-urile au o nevoie foarte mare de eficiență energetică, producție proprie, autoconsum și instrumente de garantare. Sunt, practic, două piețe diferite, cu nevoi diferite de finanțare.
Mesajul nostru este că există capital pentru proiectele bune. Rolul BID este să contribuie la reducerea deficitului de finanțare, să împartă riscul cu sistemul financiar și să transforme resursele publice și europene într-un volum cât mai mare de investiții private.
_____________________________________________
Interviul a apărut și în varianta tipărită a Energynomics Magazine, ediția Q3 2026.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
