Comisia Europeană se pregătește să prezinte Pachetul european privind rețelele electrice, într-un moment în care blocajul structural al infrastructurii de rețea din Europa devine o prioritate centrală pe agenda tranziției energetice. Cum investițiile anuale necesare în rețele depășesc 100 de miliarde de euro, Banca Europeană de Investiții (BEI) iese din formatele tradiționale de creditare și propune schimbări de fond în modul de finanțare a rețelelor electrice din Europa.
Anunțat la începutul acestui an în cadrul Competitiveness Compass for the EU și Clean Industrial Deal, Pachetul privind rețelele se bazează pe Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile, care solicita deja accelerarea proceselor de autorizare pentru rețele, stocare și energii regenerabile prin evaluări de mediu simplificate și termene mai scurte de avizare. În paralel, BEI remodelează arhitectura de finanțare a investițiilor în rețele, depășind modelele clasice de creditare și deschizând accesul către noi surse de capital pentru operatorii de sisteme de transport (TSO) și de distribuție (DSO).
Amploarea provocării este fără precedent. Rețelele electrice europene sunt astăzi punctul vulnerabil al tranziției energetice, a subliniat Elina Roine, director general adjunct al BEI, într-o discuție la Bruxelles. Rețelele de transport și distribuție sunt supuse unei presiuni crescânde din cauza expansiunii accelerate a energiilor regenerabile, a electrificării din transport și industrie și a nevoii tot mai mari de interconectare transfrontalieră. În același timp, Europa se confruntă cu moștenirea unei infrastructuri îmbătrânite: în medie, rețelele de distribuție au peste 40 de ani vechime. „Fără transport nu există tranziție”, a punctat Elina Roine.
Prin urmare, necesarul de investiții este dublu – pentru reînnoire și extindere – și este amplificat de digitalizarea rețelelor în rețele inteligente capabile să gestioneze flexibilitatea, stabilitatea și eficiența. Estimările arată că investițiile anuale în rețeaua electrică ar trebui să depășească 100 de miliarde de euro pentru ca Europa să rămână pe traiectoria obiectivelor climatice și energetice. Nivelurile actuale sunt mult sub acest prag. „Rămânem în urmă și trebuie să accelerăm”, a avertizat reprezentanta BEI.
În acest context, BEI este deja un pilon financiar al dezvoltării rețelei europene. Doar în 2024, banca a acordat finanțări de 8,5 miliarde de euro pentru rețele, contribuind la mobilizarea unor investiții totale de aproximativ 29 de miliarde de euro – adică circa 40% din totalul investițiilor în rețele realizate în Uniunea Europeană în acel an. Acest efect de levier ilustrează rolul catalizator al BEI. Dar, după cum a explicat Elina Roine, „sectorul bancar nu poate acoperi singur deficitul de finanțare cu care ne confruntăm”, motiv pentru care banca solicită explicit noi surse de finanțare pentru TSO și DSO.
Finanțarea project-based a activelor de rețea
Bilanțurile operatorilor de rețea reprezintă o problemă structurală. „Foarte adesea, capacitatea de îndatorare a acestor companii nu este suficient de solidă pentru a susține povara datoriilor asociate acestor investiții”, a explicat Elina Roine. Operatorii se confruntă cu investiții anticipative masive, generate de integrarea viitoare a producției din surse regenerabile, mai degrabă decât de venituri imediate.
Ca răspuns, BEI explorează alternative la împrumuturile corporative clasice. Una dintre direcții este utilizarea structurilor de finanțare project-based pentru activele de rețea, care permit scoaterea investițiilor din bilanțul operatorilor. Cu o experiență solidă în finanțarea de proiect, BEI consideră această abordare drept o soluție viabilă pentru deblocarea finanțărilor necesare marilor proiecte de transport al energiei electrice.
Creșterea capitalului propriu
Capitalul propriu reprezintă a doua frontieră majoră. Mulți operatori de rețea sunt subcapitalizați structural, ceea ce le limitează capacitatea de a absorbi datorii suplimentare, chiar și atunci când există acces la finanțare. „Ei trebuie să-și consolideze capitalul propriu pentru a-și întări capacitatea de a investi și de a susține mai multă datorie în bilanț”, a explicat Elina Roine.
Pentru a aborda această problemă, BEI a inițiat discuții preliminare cu Fondul European de Investiții și cu fondurile de investiții privind atragerea unor investitori de termen lung – precum fonduri de pensii și companii de asigurări – către activele reglementate de rețea. Obiectivul este consolidarea capitalurilor proprii ale operatorilor, pentru a susține ulterior volume mult mai mari de investiții. Deși aflată încă într-o etapă conceptuală, această direcție marchează o schimbare semnificativă în arhitectura viitoare a finanțării rețelelor din Europa.
Piețele de capital și noii investitori
Piețele de capital reprezintă al treilea pilon. Europa rămâne puternic dependentă de finanțarea bancară: aproximativ 70% din datoria corporativă provine din credite bancare, spre deosebire de modelul bazat pe piețe de capital din Statele Unite. Pentru sectorul rețelelor, această concentrare a surselor de finanțare este din ce în ce mai mult percepută ca o vulnerabilitate.
Unii mari operatori de transport sunt deja activi pe piețele de obligațiuni, dar, subliniază BEI, „pentru a mobiliza volumele de care avem nevoie, trebuie să atragem piețele de capital”. Noii investitori ar diversifica riscul, ar lărgi baza de finanțare și ar mobiliza resurse pe care sistemul bancar nu le poate asigura singur.
Această schimbare se aliniază cu ambiția mai largă a UE de a construi o adevărată Uniune a economiilor și investițiilor. Lansată inițial în 2015 sub forma Uniunii piețelor de capital, în timpul Comisiei Juncker, și relansată oficial ca Uniune a economiilor și investițiilor în martie 2025, inițiativa urmărește redirecționarea economiilor private pe termen lung către investiții strategice în infrastructură.
Dincolo de volumele de finanțare, BEI acționează și pentru reducerea riscurilor din lanțul valoric al rețelelor. În prezent, un obstacol major nu este doar accesul la capital, ci și accesul la tehnologie și echipamente. Lanțurile de aprovizionare pentru componentele critice sunt tensionate și expuse tot mai mult riscurilor geopolitice.
Pentru a contracara această vulnerabilitate, banca a lansat un pachet dedicat de sprijin pentru lanțul de aprovizionare al rețelelor, în valoare de 1,5 miliarde de euro, sub formă de contragaranții pentru bănci, destinat consolidării producătorilor europeni de tehnologii de rețea. Măsura completează un mecanism similar de 6,5 miliarde de euro destinat furnizorilor de tehnologie eoliană și reflectă o strategie mai amplă de întărire a bazei industriale europene pe întreg lanțul valoric al energiei.
În România, inițiativele bazate pe piață sunt încă limitate. Un exemplu notabil îl reprezintă obligațiunile verzi de 500 de milioane de euro emise de Electrica în 2025 – primele de acest tip la nivel național – destinate finanțării investițiilor în regenerabile, stocare și rețele. În ansamblu însă, modernizarea rețelelor se bazează în continuare preponderent pe finanțare publică.
Principalele surse sunt Facilitatea pentru Redresare și Reziliență, implementată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit, precum și Fondul de Modernizare, unde România este unul dintre principalii beneficiari. Unele proiecte transfrontaliere pot accesa și granturi din Mecanismul pentru Interconectarea Europei, însă la o scară mai redusă.
Acest tablou confirmă realitatea structurală a pieței: chiar dacă sectorul energetic începe să pătrundă pe piețele de capital, instrumentele europene susținute din fonduri publice rămân, de departe, principalii catalizatori ai investițiilor în rețelele electrice din România. Schimbarea propusă de BEI – de la finanțarea exclusivă prin datorie către mobilizarea capitalului propriu și a piețelor de capital – conturează un model de investiții fundamental diferit, care combină stabilitatea reglementării cu forța capitalului privat de anvergură.
