România rămâne una dintre piețele energetice europene cu un potențial semnificativ de creștere, în special în sectorul energiei fotovoltaice, deși tranziția va fi însoțită de o serie de riscuri structurale pe care investitorii și factorii de decizie trebuie să le gestioneze cu atenție, afirmă Loukas Botsis, senior manager la Baringa.
„România este o piață cu un potențial enorm. Pornește de la un nivel scăzut și există o intenție politică clară de a sprijini acest sector”, a afirmat el, cu ocazia Energynomics Day, în cadrul Green Energy Expo & Romenvirotec.
El a adăugat că țara pornește de la o capacitate instalată relativ redusă în comparație cu piețele din Europa de Vest, dar beneficiază de un sprijin politic puternic pentru investițiile în energie regenerabilă. În același timp, dezvoltatorii și investitorii trebuie să țină cont de riscurile care apar deja pe piețele europene de energie electrică. Una dintre cele mai vizibile tendințe este frecvența crescândă a prețurilor negative la energie electrică în perioadele de producție ridicată de energie regenerabilă, în special în timpul orelor însorite sau cu vânt, când oferta depășește temporar cererea.
Această dinamică poate afecta în mod semnificativ rentabilitatea proiectelor fotovoltaice. Prețurile mai mici de vânzare în piață (capture prices) devin deja o preocupare majoră pentru investitorii din întreaga Europă, a afirmat el.
Creșterea presiunii asupra prețurilor carbonului, schimbările în reglementarea pieței energiei și volatilitatea piețelor gazelor naturale pot influența, de asemenea, prețurile energiei electrice și economicitatea proiectelor. Deși tensiunile geopolitice pot determina o creștere temporară a prețurilor la gazul natural, analiștii nu se așteaptă la un șoc permanent al aprovizionării comparabil cu cel declanșat de invazia Rusiei în Ucraina. În acest context, modelul de afaceri pentru investițiile în energia fotovoltaică este în evoluție. Dezvoltatorii se orientează din ce în ce mai mult către combinarea generării de energie solară cu stocarea în baterii sau alte active situate în același loc, o strategie cunoscută sub numele de colocare. Sistemele de stocare permit operatorilor să transfere energia electrică către perioadele în care prețurile sunt mai ridicate, reducând expunerea la evenimente negative legate de prețuri.
Potrivit lui Botsis, un alt risc structural este legat de concentrarea geografică a proiectelor de energie regenerabilă. Experiența altor piețe europene arată că volumele mari de energie produse într-o zonă limitată pot crea probleme de echilibrare a rețelei și pot crește costurile pentru sistemul de energie electrică. De exemplu, concentrarea producției de energie eoliană în nordul Regatului Unit a necesitat operațiuni costisitoare de echilibrare pentru a transporta energia electrică către alte regiuni, ceea ce a dus în final la facturi mai mari pentru consumatori. Riscuri similare ar putea apărea pe piețele emergente de energie regenerabilă dacă planificarea infrastructurii nu ține pasul cu noile capacități de producție.
Botsis a susținut că acesta este motivul pentru care factorii de decizie politică ar trebui să adopte o abordare mai holistică în planificarea infrastructurii energetice, luând în considerare amplasarea cererii de energie electrică, capacitatea rețelei și proiectele de generare. Planificarea centralizată ar putea ajuta la determinarea locurilor în care sunt cele mai necesare noi centrale fotovoltaice, baterii sau modernizări ale rețelei, în loc să se lase toate deciziile în seama forțelor pieței. În cazul tranzițiilor energetice de amploare, guvernele trebuie adesea să coordoneze dezvoltarea infrastructurii pentru a evita ineficiențele sau costurile excesive ale rețelei.
În ciuda acestor provocări, România este, în mare măsură, pe cale să își îndeplinească obiectivele privind energia regenerabilă pentru 2030, prevăzute în Planul național pentru energie și climă, în special în sectorul energiei fotovoltaice. Cu toate acestea, analiștii consideră că planurile actuale subestimează necesitatea stocării energiei. Pe măsură ce ponderea energiei regenerabile intermitente crește, proiectele suplimentare privind bateriile vor deveni probabil esențiale pentru echilibrarea sistemului și gestionarea perioadelor de producție excedentară.
Un alt domeniu în care cadrul de reglementare rămâne neclar este compensarea pentru reducerea rețelei (situații în care centralele regenerabile sunt obligate să reducă producția deoarece rețeaua nu poate absorbi toată energia electrică produsă). Pe măsură ce parcul regenerabil se extinde, combinarea centralelor fotovoltaice cu sisteme de stocare ar putea contribui la atenuarea acestui risc.
În întreaga Europă, sectorul energiei regenerabile înregistrează, de asemenea, o schimbare în strategiile de investiții. În locul modelului tradițional „dezvoltare și vânzare”, în care dezvoltatorii vând proiectele odată ce acestea ajung în stadiul de construcție, tot mai mulți investitori se îndreaptă către proprietatea pe termen lung și strategii comerciale mai sofisticate. Aceste schimbări reflectă maturitatea crescândă a piețelor energiei regenerabile, unde rentabilitatea proiectelor depinde nu numai de capacitatea de construcție, ci și de gestionarea riscurilor de piață pe termen lung, a adăugat Botsis.
Conferința Energynomics Day a fost organizată de Energynomics, în cadrul Green Energy Expo & Romenvirotec, cu susținerea partenerilor noștri: Elektra Renewable Support, Baringa, Big Store, Think Blu Solution.
