Alianța Industriei Energiei Curate din Europa Centrală și de Est, o coaliție formată din producători independenți de energie electrică, contractori EPC, dezvoltatori și investitori financiari activi în întreaga regiune a Europei Centrale și de Est, a trimis o scrisoare comună președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizând că o eventuală restricție privind proiectele de energie curată finanțate de UE care utilizează invertoare și sisteme de conversie a energiei de la furnizori considerați „cu risc ridicat” ar putea avea un impact disproporționat asupra tranziției energetice a regiunii.
Expresia „furnizori cu risc ridicat” se referă, în acest context, la furnizorii de invertoare și sisteme de conversie a energiei din țările considerate de Comisia Europeană ca prezentând riscuri ridicate în materie de securitate cibernetică sau de dependență strategică pentru infrastructura energetică critică. Conform rapoartelor sectoriale și reacțiilor din industrie, țările menționate în legătură cu restricțiile de finanțare ale UE sunt China, Rusia, Iranul și Coreea de Nord, impactul practic vizând în primul rând producătorii chinezi de invertoare și sisteme de conversie a puterii (PCS), care reprezintă în prezent o parte majoră a lanțurilor de aprovizionare cu energie curată la nivel global și european. Preocuparea Comisiei este că invertoarele și echipamentele PCS conectate la distanță ar putea, dacă nu sunt suficient de securizate, să expună rețelele electrice la acces neautorizat, riscuri legate de date sau interferențe operaționale.
În scrisoarea din 7 iulie 2026, alianța afirmă că susține obiectivul Comisiei Europene de a consolida securitatea cibernetică și autonomia strategică în cadrul infrastructurii energetice critice. Cu toate acestea, ea susține că o restricție bazată pe origine, care vizează furnizorii din țările clasificate ca prezentând un risc ridicat, în loc de o evaluare tehnică a securității cibernetice a fiecărui produs și a arhitecturii de integrare, ar putea întârzia sau opri proiecte aflate deja în stadii avansate de dezvoltare, construcție sau punere în funcțiune, fără a aborda în mod direct riscul de securitate cibernetică pe care măsura este menită să îl reducă. Alianța susține că astfel de riscuri ar trebui gestionate prin controale de securitate cibernetică neutre din punctul de vedere al furnizorului, audituri tehnice și certificare, mai degrabă decât prin excluderea echipamentelor exclusiv pe baza originii.
Această preocupare este deosebit de relevantă pentru Europa Centrală și de Est, unde, potrivit scrisorii, proiectele de energie curată depind într-o măsură mai mare de subvențiile, garanțiile și finanțarea mixtă din partea UE decât proiectele din Europa de Vest. Programe precum Fondul de Modernizare, Mecanismul de Redresare și Reziliență, fondurile de coeziune, InvestEU și Fondul pentru o Tranziție Justă sunt descrise ca fiind decisive pentru viabilitatea financiară a multor proiecte din domeniul energiei solare, eoliene și al sistemelor de stocare a energiei în baterii din regiune.
Potrivit alianței, se preconizează că Europa Centrală și de Est va adăuga anual, în următorii ani, o capacitate de energie curată de 20–25 GW și 30 GWh de sisteme de stocare a energiei în baterii (BESS). În același timp, capacitatea de producție a UE pentru invertoare este estimată la aproximativ 82 GW pe an, sub nivelul de 120 GW pe an necesar anual pentru instalațiile solare, eoliene și de stocare, pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE. Scrisoarea susține că sistemele de stocare a energiei prin baterii (BESS) reprezintă segmentul cel mai expus, din cauza disponibilității limitate a soluțiilor PCS fabricate în UE, a termenelor mai lungi de punere în funcțiune și a lipsei echipelor de service calificate.
Companiile – dintre care multe sunt active și în România – avertizează că impunerea unei schimbări rapide a furnizorilor de invertoare sau PCS în proiectele aflate deja în curs de dezvoltare nu ar fi o simplă substituire în cadrul procesului de achiziții. Aceasta ar putea necesita reproiectarea instalațiilor electrice, noi studii de conformitate cu codul de rețea, revizuirea calendarelor de punere în funcțiune, renegocierea contractelor EPC și a contractelor de servicii pe termen lung, precum și modificări ale ipotezelor de finanțare. Acest lucru ar putea pune în pericol termenele de conectare la rețea, garanțiile de bună execuție, etapele cheie ale schemelor de sprijin, contractele de achiziție a energiei electrice și contractele de servicii de flexibilitate.
Alianța menționează, de asemenea, exemple în care implementarea rapidă a surselor regenerabile de energie și a sistemelor de stocare a contribuit deja la securitatea energetică regională. Se menționează piața BESS din Bulgaria, aflată în plină expansiune, sincronizarea statelor baltice cu Europa continentală după ieșirea din sistemul BRELL controlat de Rusia și Belarus, precum și proiectele de stocare susținute de Fondul de Modernizare al Poloniei, cu termene obligatorii până în 2028.
În locul unei restricții generale bazate pe origine, semnatarii solicită un cadru de calificare bazat pe securitatea cibernetică și pe riscuri, aplicat în mod egal tuturor furnizorilor, indiferent de origine. De asemenea, aceștia solicită audituri tehnice obligatorii în etapa de import, o evaluare cuprinzătoare a impactului, consultări structurate cu industria, protecție pentru proiectele aflate deja în stadii avansate și o perioadă de tranziție realistă, care să dureze cel puțin până în 2030, corelată cu creșterea verificată a capacității de producție a UE și a aliaților.
Pentru România, problema este direct relevantă pentru proiectele din domeniul energiei regenerabile și al stocării, unde finanțarea UE, termenele de conectare la rețea și bancabilitatea rămân factori critici pentru realizarea proiectelor. Scrisoarea sugerează că orice noi criterii de eligibilitate pentru finanțarea UE ar trebui să fie previzibile, proporționale și aliniate la ritmul în care lanțurile de aprovizionare alternative se pot extinde în mod realist.
Companii semnatare: R.Power S.A., RGreen Invest, Blackvolt Energy, CCE Holding GmbH, Core Value Capital GmbH, CWP Europe S.a.r.l., Econergy International Limited, Eiffel Investment Group SAS, Electron Holding Zrt., Enery Development GmbH, Energy Transition International Capital, Eurohold Bulgaria AD, European Energy A/S, Eurowind Energy A/S, Goldbeck Solar GmbH, Green Genius International, Green Source GmbH, ID Energy Group, Qair International, PAD RES Development Sp. z o.o., Rubis Photosol SAS, Qair Polska S.A., RP Global Energy GmbH, Renalfa IPP, Renalfa Power Clusters, Rezolv Energy s.r.o., Solars Energy EAD, Sunly AS, Sunotec Group, Taaleri Energia Oy, TDI Renewables Ltd, Toki Power Holding GmbH, Volta Investissements, Solarpro Holding LTD, Corsica Sole.