Noua lege a energiei termice reprezintă cel mai sensibil subiect de pe agenda energetică a țării, consideră Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților.

“Noua lege a energiei termice este cel mai sensibil subiect din domeniul energetic de azi, respectiv alimentarea cu energie termică în sistem centralizat. Cred că azi suntem în Cod roșu privind alimentarea cu apă caldă și căldură în sistem centralizat în România. Suntem cu apa undeva foarte aproape, la vârful nasului, și foarte, foarte aproape de a ne scufunda”, a spus Iancu, citat de Agerpres.

Acesta a subliniat că, în ultimii trei ani, consumul de energie termică a scăzut cu 50% și că, în prezent, mai sunt în funcțiune 44 de sisteme centralizate.

“În România, erau 101 sisteme centralizate în funcțiune, 107 operatori și 5 milioane de consumatori, în mai 2010. Astăzi sunt 69 sisteme, din care sigur în funcțiune 44. În 1990 erau 241. Până în 2010 au fost investite 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea sistemului (transport, distribuție, modernizarea generării) și 500 de milioane de euro ca ajutoare de căldură și subvenții. În 2010 factura la încălzire era de 0,8 miliarde de euro. An de an au crescut ajutorul, pierderile, prețul și a scăzut consumul. În ultimii trei ani consumul a scăzut cu 50%. Deci colaps! Cod roșu, dar cred că roșu nu mai este e o culoare care să se potrivească situației grave în care ne aflăm”, a precizat Iancu.

Potrivit acestuia, populația a ajuns la 42% creștere a gradului de sărăcie energetică și la limita de suportabilitate.

“Nu există o formulă de definire a gradului de suportabilitate. Există hotărâri de guvern, care sunt empirice. Nu există nicio analiză de detaliu de stabilire a vulnerabilului și suportabilului. Nu există așa ceva și, pentru că aceasta este o povară an de an pentru fiecare Guvern, au ajuns la concluzia: să se descurce autoritatea locală și fiecare consumator casnic. Se spune că suntem în situația în care 11% nu își pot acoperi facturile anual, însă acest procent este mult mai mare”, a mai spus președintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaților.

El a subliniat că există o problemă “uriașă” legată de încrederea consumatorilor, care vine, în principal, din lipsa de informații.

“Principala problemă este legată de informarea consumatorilor. Consumatorul e dezinformat, informația nu ajunge la consumator pentru a-l convinge în alegerea celei mai bune soluții. Soluția cea mai bună este sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă și căldură, în marile aglomerări urbane”, a spus Iancu.

O a doua problemă este, potrivit acestuia, cea de implementare. ”Și dacă am ști ce avem de făcut, avem probleme cu cine implementăm. Suntem în situația în care ne trebuie o gestiune asumată de noi, de operatorii direct implicați, de autoritățile locale, investitorii potențiali, decidenții politici la nivel macro și la nivel de autoritate locală”, a mai afirmat parlamentarul, adăugând că, pentru ca Legea energiei termice să poate fie realizată la nivelul exigențelor actuale, este nevoie să se așeze la masă cei mai buni experți ai domeniului.

Pe de altă parte, Iulian Iancu a menționat că, potrivit datelor pe care le are, în Europa 80% din factura cu energie electrică a populației este pentru apă caldă, căldură, aer condiționat, iar 75% din toate locuințele din UE sunt ineficiente din punct de vedere energetic. De asemenea, 10% din populație (unu din 10 cetățeni) nu își poate acoperi facturile de încălzire iarnă de iarnă.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.