Nicuşor Dan vrea să refacă sistemul de termoficare din Bucureşti

2

De la 5 mai, România a intrat în campanie electorală pentru alegerile la nivel local, programate pe 5 iunie. energynomics.ro vă propune în aceste săptămâni să vă familiarizaţi cu proiectele pe care cei mai importanţi candidaţi la Primăria Bucureştiului le propun în spaţiul public. Intenţionăm să vă aducem în atenţie cât mai mulţi dintre candidaţii partidelor şi cei independenţi. Vă îndemnăm să le adresaţi întrebări şi să comentaţi ideile candidaţilor, atunci când aceştia intră în zona dumneavoastră de expertiză!

Stimate domnule Nicuşor Dan, care sunt priorităţile domniei-voastre ca primar al Capitalei?

Programul nostru cuprinde trei paliere: funcţionalizarea administraţiei publice, rezolvarea problemelor concrete ale bucureştenilor şi poziţionarerea Bucureştiului în competiţia globală.

Primul palier este esenţial. O administraţie publică funcţională şi corectă cu cetăţeanul trebuie să fie fundamentul pentru rezolvarea tuturor problemelor oraşului. Între soluţiile concrete pe acest palier, amintesc introducerea unor proceduri concrete şi mecanisme de gestionare a documentelor care să permită relaţionarea firească între direcţiile primăriei şi totodată transparentizarea întregului flux administrativ, în special a cheltuielilor publice. Este nevoie de proceduri administrative şi de cooperare cu instituţiile avizatoare astfel încât pentru orice act pe care cetăţeanul îl are de obţinut de la primărie să facă un singur drum. La fel pentru taxe, impozite, amenzi – un singur drum sau unde se poate – online. Plus un sistem GIS de gestionare a informaţiei privind parcările, reţelele de utilităţi, contractele de întreţinere a domeniului public şi în special pentru drumuri, spaţii verzi, construcţii, evidenţa populaţiei, proprietăţile şi mai ales proprietăţile publice.

Pe palierul al doilea avem rezolvarea problemelor care trenează la nivel oraşului. Despre trafic, vom vorbi în detaliu mai jos şi de asemenea despre rezolvarea problemei încălzirii termice. Ne propunem atingerea numărului necesar de creşe, grădiniţe şi şcoli astfel încât părinţii să îşi poată lăsa copiii dimineaţa şi să îi ia la terminarea programului lor de muncă. Vrem să consolidăm în sfârşit clădirile cu risc seismic, ştiind că un cutremur asemănător celui din 1977 poate face mii de morţi în Bucureşti. O alt obiectiv este stabilizarea spaţiilor verzi, căci acum dispar în fiecare săptămână două spaţii verzi dintre blocuri. Vom introduce tarabe gratuite şi vom elimina mafiile, pentru ca să încurajăm producătorii să vină în pieţe. Ne propunem să organizăm centre culturale de cartier şi reţele de terenuri de sport gratuite, inclusiv pe terenurile de sport ale şcolilor, astfel încât oricine să poată face sport gratuit.

În fine, poziţionarea Bucureştiului în competiţia globală. Vrem să definim Bucureştiul ca mare centru academic regional, ca pol regional în IT şi industrii creative.

Termoficarea este una dintre problemele stringente al Capitalei, una în care rolul Primăriei este extrem de important. Cum veţi pregăti iarna lui 2016 şi care sunt planurile de viitor (3-4 ani) pentru a dezamorsa această chestiune? Concret, care este viitorul RADET?

Propunem refacerea aproape în integralitate a sistemului de producere şi distribuţie de energie termică, cu centrale de cartier care să deservească 10-20 de blocuri, în actualele puncte termice. Costul este de un miliard de euro, din care 180 milioane bani europeni. Eficienţa este dublă faţă de sistemul actual, nu vom mai avea de plătit 150 de milioane de euro subvenţie în fiecare an. Este un proiect care se poate realiza în şase ani.

O definiţie a consumatorului vulnerabil întârzie să fie asumată la nivel naţional (şi european). Până acum, Primăria şi-a asumat o anume formă de sprijin pentru persoanele care au dificultăţi în plata facturilor. Vi se pare rezonabilă această formulă? Intenţionaţi să o modificaţi în vreun fel?

O anumită protecţie a consumatorului vulnerabil este necesară, dar nu putem face o strategie înainte de a avea o evaluare reală a acestor consumatori, iar evaluarea nu poate fi făcută decât în urma sistemului de gestionare a informaţiei de care am vorbit mai devreme.

Văzută ca o soluţie optimală în urmă cu câţiva ani, anveloparea blocurilor de locuit este astăzi puternic contestată şi, oricum, aproape blocată în lipsa unui sistem viabil de finanţare. Care este soluţia domniei-voastre pentru reducerea costurilor energetice, mai întâi la nivelul imobilelor pe care Primăria le are în proprietate, dar şi pentru miile de blocuri de locuinţe din oraş?

Sunt pentru anveloparea blocurilor, reducerea consumului termic fiind la fel de importantă ca reducerea costului de producţie şi distribuţie a energiei termice. Sunt trei chestiuni tehnice: materialele folosite, pentru care nu există niciun control în momentul de faţă, calitatea lucrărilor, la fel, şi preţul lucrărilor, netransparent şi mult peste preţul pieţei. Anveloparea termică trebuie susţinută, nu va pot da cifre pentru moment, pentru că nu este clar care sunt banii pe care guvernul îi va aloca şi care sunt banii europeni pe care îi putem accesa.

Microgenerarea şi producţia distribuită aproape de locul de consum sunt două tendinţe de viitor, pe plan global. Aveţi în plan să sprijiniţi asemenea evoluţii în Bucureşti, pentru producţia de electricitate şi energie termică? Cum anume? (panouri solare, fotovoltaice, centrale pe baza de biomasă, altceva)

Centralele de cartier de care vorbeam vor funcţiona în cogenerare. În ceea ce priveşte sursele alternative de energie, sunt un susţinător în principiu, dar ele sunt pentru moment mai scumpe decât gazul natural şi urgenţa noastră este să avem un sistem de producţie şi distribuţie funcţional şi mai ales de a nu mai plăti 150 milioane subvenţie anual.

Transportul de mărfuri şi persoane în Capitală este principala sursă de poluare (gaze nocive, zgomot etc) şi de stres pentru bucureşteni. Dificultăţile de mobilitate împiedică dezvoltarea mai alertă a unor zone şi cresc costurile pentru afaceri şi cetăţeni. Care este planul domniei-voastre pentru un trafic fluent şi mai puţin toxic? Ce loc are mobilitatea electrică – tren, tramvai, autobuz, car-sharing, maşini electrice şi staţii de alimentare pentru acestea – în aceste planuri?

Finalizarea şoselei de centură cu două benzi pe sens este o prioritate, întrucât 30% din traficul din Bucureşti este un trafic de tranzit. Una dintre soluţii este un parteneriat cu CNADNR şi contribuţia financiară a primăriei pentru rezolvarea aceste probleme critice pentru Bucureşti. Trebuie să punem în funcţiune un sistem de management al traficului şi o corelaţie între sistemul de management al traficului şi GPS-uri pe autobuze, troleibuze, tramvaie, care să le dea prioritate în intersecţii. Avem la îndemână 130 milioane euro bani europeni pentru flota de transport de suprafaţă şi vrem să introducem un bilet unic RATB–Metrorex care să permită taxarea călătoriei indiferent câte mijloace de transport schimbi. Obiectivul este să ajungem să avem un orar predictibil pentru transportul de suprafaţă şi să facem din transportul public o alternativă serioasă la transportul cu autoturismul.

În fine, oraşele viitorului sunt inteligente şi verzi, ceea ce presupune eficientă energetică, producţie din resurse regenerabile, interconectare şi control de la distanţă între sistemele de baza (inclusiv cele energetice). În cât timp veţi veni în faţă bucureştenilor cu un plan de acţiune concret pentru Bucureşti – Oraş intelient?

Am vorbit de un sistem GIS care să acopere multe paliere de administraţie, un sistem pe care îl vrem funcţional în maximum doi ani, poate mai repede. Implementarea lui depinde de ce găsim în instituţiile şi direcţiile de la care dorim să preluăm informaţia. Ideea de “Bucureşti – Oraş inteligent” depinde de cât de multă informaţie publică vom transmite în formate accesibile, iar eu sunt un mare susţinător al transmiterii tuturor informaţiilor posibile.

a
******************

a
Pe 5 iunie, la Primăria Capitalei vor candida 12 persoane, înscrise în buletinele de vot în această ordine.

  1. Mirel Amariţei – ProDemo
  2. Daniel Barbu – ALDE
  3. Cătălin Berenghi – independent
  4. Nicuşor Dan – USB
  5. Bogdan Diaconu – PRU
  6. Petrică Dima – PSRO
  7. Gabriela Firea – Alianţa PSD+UNPR
  8. Iulia Gorea-Costin – PNŢCD
  9. Niculae Neamţu – Partidul Republican
  10. Cătălin Predoiu – PNL
  11. Adrian Severin – PDS
  12. Robert Turcescu – PMP
Share.

2 Comments

  1. Constantin Geangu on

    Toate sunt bune, mai putin accesul oricui in salile de sport ale scolilor. Se va ajunge din nou la situatii de scapare de sub control. In salile de sport ale scolilor sa practice sport elevii acelor scoli (chiar si profesorii). Numarul orelor de sport ar trebui sa creasca!!!

  2. Omul este inteligent – dar debiteaza prostii intentionat: sos de centura nu are treaba cu Primaria, este imposibil sa o faca, oamenii evita RATB-ul mai ales datorita tigainei si mizeriei din mijloacele de transport, iar autovehiculele astea electrice plueaza f. putin, numai ca producerea energiei pt ele polueaza foarte mult in centralele electrice.

Lasă un comentariu