Rețeaua națională, într-o stare deplorabilă: Aproape toate liniile de înaltă tensiune necesită investiții

0

Rețeaua de transport a energiei s-a confruntat, în ultimii ani, cu mai multe avarii, fiind afectate mai multe localități și chiar județe întregi. Rețeaua este foarte veche, mare parte din ea având 40-50 de ani, peste durata normală de funcționare, iar în lipsa investițiilor, a ajuns într-o stare avansată de degradare. Transelectrica a analizat recent starea a 54 de linii electrice de înaltă tensiune, fiind declarate inacceptabile 52 dintre ele. De asemenea, din 80 de transformatoare analizate, o treime sunt în stare proastă. Ar fi nevoie de investiții serioase, precum realizarea unei stații de 400/110 kV în București, însă câștigul Transelectrica este folosit de statul român pentru acoperirea deficitului bugetar, conform Hotnews.ro.

La solicitarea Ministerului Economiei, în calitate de acționar majoritar, Transelectrica este obligată să distribuie dividende suplimentare de 66 de milioane de lei. Banii sunt luați din rezerve. Reamintim că toate companiile cu capital de stat sunt forțate de Guvern să scoată bani din rezerve pentru a le distribui, acum pe final de an, sub formă de dividende suplimentare, chiar cu riscul afectării unor investiții importante.

Transformatoare și întrerupătoare în stare proastă

Transelectrica a contractat în anul 2017 studiul ”Analiza stării tehnice a echipamentelor și instalațiilor electrice din RET”, se arată într-o notă a companiei. Pentru testarea metodologiei cu ajutorul aplicației software a consultantului, pentru managementul activelor din cadrul Transelectrica SA a fost creată o bază de date de testare, cuprinzând 80 transformatoare de putere dintr-un total de 136, 81 întreruptoare și 54 linii electrice aeriene de 110 kV – 400 kV dintr-un total de 154. Acestea au fost încadrate în una din urmatoarele categorii de stare: Bună/Acceptabilă/Proastă/Inacceptabilă.

Din 80 de transformatoare analizate, 2 sunt în stare bună, 52 în stare acceptabilă, iar 26 în stare proastă. Din 81 de întrerupătoare, 46 sunt în stare acceptabilă, iar 35 în stare proastă.

În baza de date a Sistemului Informatic pentru Managementul Activelor au fost introduse date și pentru 54 linii electrice aeriene de înaltă tensiune, din totalul de 154. A reieșit că două sunt în stare acceptabilă. Pentru restul, sistemul a indicat stare inacceptabilă, fără a fi precizat un punctaj. Transelectrica susține că un motiv ar putea fi faptul că datele sunt “precizate într-un mod incompatibil cu sistemul expert și cu normativele care au stat la baza algoritmilor”. Un alt motiv ar putea fi durata de viață depășită.

Potrivit Transelectrica, aplicația software poate detecta stări inacceptabile, în care nu se acordă punctaj de stare, dacă:

  1. a) cel puțin unul din parametri nu corespunde limitelor stabilite de criteriile de evaluare a stării tehnice (de normative);
  2. b) cel puțin unul din parametri obligatorii de măsurat nu are completat câmpul cu date de la măsuratori, conform categoriei de probe prestabilită (probe la Revizie tehnică);
  3. c) cel puțin unul din parametri are date completate incorect sau măsurate incorect;
  4. d) durata de viață a echipamentului a depășit durata de viață limită, prestabilită prin documente tehnice avizate de CNTEE Transelectrica SA (de exemplu 50 ani la transformatoarele de putere, 40 ani la întreruptoare).

Echipamente puse în funcțiune în anii ’60 

Din totalul liniilor electrice aeriene, 83,6% au anul punerii în funcțiune între perioada 1960 – 1979, 14,1% între anii 1980 și 1999, și doar 2,3% după anul 2000. Se constată un procent redus de puneri în funcțiune după anul 2000.

Din puterea totală instalată în transformatoare, 21% a fost pusă în funcțiune între anii 1960 și 1979, 22% între anii 1980 și 1999, iar 57% după anul 2000. O treime din totalul întreruptoarelor și jumătate din totalul transformatoarelor au duratele de funcționare peste duratele normale precizate în “Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare ale mijloacelor fixe din patrimoniul CNTEE “Transelectrica”-SA.

Și sistemul de dispecerat EMS/SCADA – DEN, care se ocupă de siguranţa funcţionării sistemului energetic naţional este învechit. “Echipamentele hardware ale sistemului EMS-SCADA actual, echipamentele de comunicaţii aferente precum şi nivelul de dezvoltare conceptuală al aplicaţiilor software sunt depăşite fizic şi moral, acestea fiind la limita capacităţii lor privind asigurarea suportului funcţional pentru OTS în conducerea operativă a SEN. Menţinerea lor în stare de funcţionare corespunzătoare se realizează cu costuri din ce în ce mai mari, dat fiind faptul că producătorii au scos din fabricaţie echipamentele respective, iar actualizarea software devine tot mai dificil de realizat deoarece pe măsura trecerii timpului au apărut numeroase versiuni care accentuează gradul de incompatibilitate faţă de cea existentă”, arată Transelectrica.

“În prezent se află în derulare un proiect de reabilitare hardware şi software a sistemului în vederea măririi şi asigurării capacităţii funcţionale până la achiziţia şi instalarea unui nou sistem, în următorii 5 – 6 ani. În aceeaşi măsură, interfaţa de date dintre sistemele constitutive are la bază tehnologii învechite. Echipamentele şi tehnologiile IT şi de comunicaţii au progresat substanţial de la punerea în funcţiune a sistemului EMS/SCADA (începută în anul 2003 când s-a iniţiat perioada de testare) şi de la realizarea interfeţelor cu echipamentele producătorilor, staţiilor şi ale ENTSO-E”, mai precizează Transelectrica.
Nevoia de investiții

Din analize rezultă că secţiunile S4 (Transilvania de N-V) și S5 (Moldova) prezintă un risc ridicat de funcţionare în apropierea puterii maxim admisibile în secţiune atât pe termen mediu, cât şi pe termen lung, fiind demonstrată necesitatea întăririi fiecăreia dintre aceste secţiuni, arată Transelectrica. În acest sens, întărirea reţelei electrice de transport prin întregirea inelului de 400 kV între zona de Nord-Est şi Nord-Vest a SEN este benefică în ceea ce priveşte creşterea rezervelor de stabilitate statică atât pentru secţiunile S4 şi S5 cât şi pentru secţiunea S3. Au fost identificate şi câteva zone cu probleme locale de siguranţă a alimentării consumului, unde trebuie instalate capacităţi suplimentare de injecţia din reţeaua de 400 kV spre reţeaua de tensiune inferioară (Iernut, Cluj, Brazi, Sibiu).

Mai sunt necesităţi de întărire a rețelei, pentru creşterea capacităţii de schimb transfrontalier la graniţa de vest a ţării şi pentru transportul excedentului de producţie din zona Porţile de Fier – Reşiţa spre centrele de consum Pentru a asigura creşterea capacităţii de schimb cu Serbia şi vestul Europei şi evacuarea puterii din centralele fotovoltaice şi amenajările hidroelectrice din zona Porţile de Fier – Reşiţa, este necesară întărirea reţelei de transport pe axul de vest (Porţile de Fier-Reşiţa- Timişoara-Arad).

Pentru zona Bucureștiului, a rezultat oportună realizarea unor noi injectii de putere din rețeaua de transport spre reţeaua de distribuţie a oraşului şi întărirea reţelei de distribuţie astfel încât să fie posibilă preluarea consumului de pe o zonă pe alta. Din analize, au rezultat ca oportune următoarele proiecte: realizarea a două stații de 400/110 kV, una în zona Centrală a Municipiului București (Grozăvești) pe termen mediu, iar cea de a doua în zona Filaret pe termen lung.

“O situaţie specială există în reţeaua de alimentare a municipiului Bucureşti. Evoluţia prognozată a consumului conduce la necesitatea realizării unei stații de 400/110 kV în centrul de consum al Municipiului București, pentru creșterea siguranței în alimentarea cu energie electrică. Pentru includerea acestor proiecte în planul de dezvoltare, este necesar să se convină cu operatorul de distribuţie din zonă staţiile de distribuţie în care se vor realiza injecţiile din RET şi un plan comun de acţiune. Până atunci, în Planul de dezvoltare nu a fost inclusă dezvoltarea RET de alimentare a municipiului Bucureşti”, arată Transelectrica, potrivit Hotnews.ro.

Share.

Lasă un comentariu