Mihai Daraban: Ne bazăm pe inspirația autorităților de a valorifica fondurile europene

Anul 2021 ar putea fi anul relansării economice a României, nu doar în urma scăderii din 2020, provocată de pandemia de Covid-19, ci și după un număr mare de ani în care creșterea s-a bazat în mare măsură pe consum. Fondurile generoase aflate la dispoziție, planurile de restructurare a economiei și a administrației, obligațiile clare și termenele scurte sunt tot atâția factori de stimulare pentru noi inițiative în industrie, în construcții, dar și în agricultură, transporturi și servicii. Am discutat cu președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, domnul Mihai Daraban, despre perspectivele anului 2021.

Stimate domnule Mihai Daraban, din poziția de președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), aveți cea mai extinsă perspectivă asupra economiei, deasupra oricărui sector în parte. Înainte de a le discuta pe fiecare în parte, care considerați că sunt principalele elemente care influențează mersul economiei în anul 2021?

În mod cert, evoluția pandemiei va avea un cuvânt greu de spus în ceea ce privește redresarea economică la nivel global. În România, din fericire, nu am avut o închidere totală a economiei, așa-numitul lockdown, cum s-a întâmplat în alte state, ceea ce va face ca lucrurile să reintre mai repede pe cursul firesc. Un alt lucru pozitiv, dacă putem spune așa, este faptul că această pandemie ne-a forțat să implementăm mai repede procesele legate de digitalizare, un alt capitol cu mare influență asupra evoluției economice. Mai avem multe de făcut, mai ales în privința digitalizării administrației publice, dar, dacă dorim să supraviețuim din punct de vedere economic, va trebui sa ne adaptăm cât mai repede. Nu în ultimul rând, ne bazăm pe inspirația autorităților de a valorifica fondurile europene destinate relansării și rezilienței, precum și pe aceea de a elabora politici care să atragă investiții în cele mai competitive ramuri ale economiei românești.

Guvernul a construit un buget pe care îl descrie drept „centrat pe investiții”. Ați declarat public că “sumele alocate pentru investiții sunt fără precedent”. Care sunt principalele linii de investiții guvernamentale care credeți că vor sprijini industria, adică 30% din produsul intern brut?

Camera de Comerț și Industrie a României a preluat mesajul mediului de afaceri și a semnalat, de nenumărate ori, decidentului politic lipsa unei infrastructuri adecvate. Fără infrastructură, industria românească se va descurca din ce în ce mai greu. Investițiile în infrastructură sunt necesare nu numai pentru a fi oprită o eventuală migrare a marilor companii, prezente deja în România, către alte state, ci mai ales pentru a deveni un hub regional, dată fiind poziția geostrategică pe care o avem în această zonă.

La fel de importantă pentru economia românească va fi și susținerea IMM-urilor cu ajutorul unor programe finanțate de stat, care să le ofere posibilitatea de a se dezvolta pe termen lung. Trebuie ținut cont de faptul că, în România, 50% din valoarea adăugată în economie este adusă de IMM-uri, față de o medie europeană de 58%.

Nu în ultimul rând, investițiile în sectorul energetic sunt deosebit de importante pentru că aici există un potențial foarte mare în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă și stimularea creșterii economice, atât în România cât și la nivelul Uniunii Europene. De altfel, trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, precum și creșterea eficienței energetice constituie coordonatele-cheie ale strategiei comune la nivel european. Această tranziție va mobiliza investiții considerabile în sectorul energiei electrice, al eficienței energetice a clădirilor și al inovării industriale.

Sume încă și mai importante sunt alocate României din surse europene, prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR), dar și prin fondurile structurale. În ce sectoare economice anticipați cel mai important impact al acestor fonduri?

Cum am mai spus, consider că investițiile în infrastructură ar trebui să devină o prioritate. De altfel, atragerea fondurilor europene este strâns legată de investițiile în infrastructură și ambele sunt esențiale pentru mediul de afaceri românesc. De asemenea, trebuie pus accentul în mod real pe digitalizare, o altă componentă importantă pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri sănătos.

Care sunt sectoarele industriale unde este cel mai acut necesară transformarea digitală, pentru care sunt fonduri importante în PNRR?

Mediul de afaceri privat românesc și-a făcut de mult temele în ceea ce privește digitalizarea. Problemele apar atunci când antreprenorii români intră în contact cu instituțiile de stat, pentru care digitalizarea a rămas în faza de proiect. Consider că digitalizarea administrativă ar trebui să devină o prioritate în ceea ce privește alocarea de fonduri, pentru că oricât de eficient ar fi mediul privat de afaceri, mai devreme sau mai târziu va intra în coliziune cu birocrația din instituțiile administrației centrale sau locale. Și, după cum bine știm cu toții, timpul înseamnă bani.

Care sunt sectoarele industriale unde vedeți principala provocare pe care o ridică tranziția către o economie verde?

Sectorul energiei va rămâne principalul poluator dacă, în viitor, nu se va trece la integrarea surselor regenerabile de energie, ceea ce înseamnă investiții suplimentare în infrastructură. Este estimată o valoare de aproximativ 22 de miliarde de euro, în intervalul 2021-2030, numai în acest sector. De asemenea, transporturile, agricultura și industria prelucrătoare prezintă, în ultima perioadă, o tendință ușor crescătoare în ceea ce privește emisiile. Astfel, sectorul agricol reprezintă 17 % din totalul emisiilor, iar sectorul transporturilor 24,7 % din emisiile totale. Companiile vor avea nevoie de un cadru stabil, inclusiv de asistență și îndrumare pentru tranziția lor către forme de producție și consum mai durabile. Pentru a face acest lucru, este necesar ca toate măsurile să fie aliniate și coerente. Legislația și stimulii contradictorii trebuie abordați și rezolvați printr-o strânsă coordonare a tuturor părților implicate.

În ce fel poate sprijini CCIR colaborarea transfrontalieră a oamenilor de afaceri în regiunea din apropierea României – cu țări precum Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Turcia?

Internaționalizarea business-ului românesc este o prioritate pentru Camera de Comerț și Industrie a României, cu accent pe statele G20 care nu sunt membre ale Uniunii Europene. În spațiul comunitar exista deja ceea ce noi numim “business as usual” în relația cu celelalte state membre, astfel încât ne concentrăm pe extinderea pe piețele pe care suntem mai puțin prezenți. Prin stabilirea unor conexiuni directe cu reprezentanțele diplomatice ale României în state terțe, precum și cu ambasadele acestor state în România, reușim să obținem informații extrem de utile pentru mediul de afaceri din România. Ulterior, acest schimb de informații se concretizează în Memorandumuri de înțelegere, Misiuni Economice, Forumuri de afaceri, întâlniri B2B. Referitor la statele menționate mai sus, CCIR are stabilite relații directe cu toate aceste țări, în cazul Republicii Moldova, de exemplu, fiind organizat un Forum Online de Afaceri, în luna iulie 2020, în plină pandemie.

_____________________________________________

Articolul a apărut inițial în numărul din martie 2021 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Share.

Lasă un comentariu