CE Oltenia – În plină transformare verde

În contextul creșterii prețurilor certificatelor de carbon de aproape două ori peste nivelul prognozat, CE Oltenia își adaptează politica de vânzări astfel încât să rămână în interiorul indicatorilor-cheie de performanță din buget. Complexul trece printr-un amplu proces de reorganizare și restructurare și se află sub atacul constant al organizațiilor de mediu, care cer o accelerare a procesului de renunțare la cărbune, dar are în plan investiții în noile capacități pe gaz și solare de peste 2.000 MW până în 2026. ”După implementarea Planului de Decarbonare, CE Oltenia va avea capacități noi de producție, mai puțin poluante, cu o emisie specifică mai mică”, susține într-un interviu în exclusivitate pentru Energynomics Lăcrămioara Diaconu-Pințea, membru în Directoratul CE Oltenia.

Cum a făcut față CE Oltenia crizei generate de pandemie, care a fost volumul pierderilor și efectele pandemiei asupra producției de energie electrică?

Complexul Energetic Oltenia este furnizor-cheie de energie electrică pentru România, așadar pentru a asigura funcționarea fără sincope a companiei am implementat un plan de protecție, pe care l-am actualizat în permanență, în funcție de evoluția pandemiei. De asemenea, având în vedere că suntem o companie cu peste 11.000 de angajați, am susținut de la început necesitatea vaccinării personalului. Am fost, de altfel, printre primele companii din energie care au asigurat salariaților accesul la vaccinare. Astăzi (jumătatea lunii mai, n.r.) peste 30% din personal este vaccinat.

Activitatea Complexului Energetic Oltenia în 2020 a fost diferită față de anii precedenți din cauza pandemiei. Societatea a avut o presiune puternică asupra cash-flowului pe fondul reducerii semnificative a încasărilor în condițiile contracției cererii de energie electrică, atât la nivel regional cât și local, precum și în urma necesității acoperirii costurilor cu certificatele de emisii CO2. Această situație a fost echilibrată prin ajutorul de stat de salvare de 251 milioane de euro de care CE Oltenia a beneficiat la începutul anului 2020, precum și de măsurile de sprijin aprobate de guvernul român pentru companiile afectate de pandemie.

Care vor fi efectele creșterii prețului certificatelor de carbon asupra rezultatelor CE Oltenia în următorii ani?

Este important de amintit că suntem în discuții cu experți ai Comisiei Europene pentru a cădea de acord asupra formei finale a Planului de Restructurare și Decarbonare propus de noi. Cu riscul de a repeta, aceste procese sunt esențiale pentru menținerea în viață a CE Oltenia și pentru eficientizarea companiei.

Odată cu implementarea planului, prin realizarea investițiilor în parcuri fotovoltaice și grupuri cu eficiență ridicată pe gaze naturale, emisiile specifice de carbon vor scădea, deci vom cumpăra mai puține certificate de CO2. Din păcate însă, prețul acestora este pe un trend ascendent care va continua, în contextul eforturilor UE de a reduce poluarea la nivelul continentului, iar acest lucru va pune presiune pe activitatea noastră.

Daca în Planul de Restructurare și Decarbonare notificat în decembrie 2020 am prognozat un preț al certificatelor de CO2 cuprins între 26 și 35 de euro, prețurile din prezent sunt mult mai ridicate, depășind 50 de euro. Este evident, în aceste condiții, că politica noastră de vânzări trebuie adaptată acestor realități astfel încât să nu ieșim din parametrii modelului financiar.

Cum răspundeți acuzațiilor organizațiilor de mediu privind ajutoarele de stat și planul de renunțare la cărbune?

Înțelegem îngrijorarea organizațiilor de mediu, însă pentru a avea o imagine realistă a stării de fapt trebuie să ținem cont de tot contextul. CE Oltenia este un jucător fundamental și sigur pentru Sistemul Energetic Național, compania livrând peste 20% din necesarul de energie electrică.

România nu poate să acopere din importuri acest volum, iar securitatea energetică ar avea de suferit în cazul în care am depinde într-un procent atât de mare de importuri.

Cu titlu de exemplu recent, vedeți îngrijorarea Transelectrica privind oprirea controlată a Unității 2 Cernavodă din 9 mai 2021, în contextul în care capacități de producție alternative – Brazi, Elcen și chiar CE Oltenia – sunt retrase din exploatare pentru reparații planificate sau accidentale.

Ce aș vrea să înțeleagă organizațiile de mediu este faptul că adecvanța sistemului energetic național trebuie asigurată secundă de secundă. Costul unui blackout energetic este incomensurabil, imposibil de evaluat și acceptat în termeni economici, cu impact cert asupra siguranței și securității naționale.

CE Oltenia și România și-au luat un angajament ferm în reducerea emisiilor de CO2 prin Planul de Restructurare și Decarbonare. Închidem treptat capacități de producție pe bază de lignit și investim în același timp în grupuri pe gaze și capacități fotovoltaice.

Dar trecerea de la poluant la nepoluant nu se poate face peste noapte și acest lucru este valabil nu doar la noi, ci și în Germania sau în Polonia. Deci trebuie găsită o soluție de tranziție – și asta este ceea ce propunem prin Planul de Restructurare.

S-a afirmat, ca să dau doar un exemplu, că după restructurare emisiile de CO2 ale complexului ar fi mai mari. Afirmația este incorectă pentru că are ca referință anul 2020, când producția CEO a fost scăzută din cauza pandemiei. Dacă s-ar fi raportat la anii anteriori, când compania producea 14 TWh și avea aproximativ 12 milioane de tone emisii de CO2, și-ar fi dat seama că nu au dreptate.

Important de menționat este că reducerea prevăzută în planul de restructurare este calculată pentru emisiile specifice. După implementarea Planului de Decarbonare, CE Oltenia va avea capacități noi de producție, mai puțin poluante, cu o emisie specifică (tone de CO2/MWh produs) mai mică. Astfel, aceasta se va diminua de la 0,82 t CO2/MWh în 2020 la 0,51 t CO2/MWh începând cu anul 2026, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 38%.

Ce investiții pregătește grupul pentru anul în curs și pe termen mediu?

Vorbim de investiții în contextul în care Planul de Restructurare și Decarbonare va fi aprobat de Comisia Europeană. Avem în vedere dezvoltarea de noi capacități – pe gaze și fotovoltaice – pentru a face tranziția la surse de energie nepoluante. Până în 2026, am prevăzut atingerea unei capacități instalate de peste 2.000 MW (cele două centrale pe gaze cu o capacitate de 1.300 MW și finalizarea celor 8 parcuri fotovoltaice în 2023 – 2024, cu o capacitate de 725 MW, amplasate pe haldele de steril și depozitele de zgură și cenușă din cadrul centralelor).

Ne dorim să atragem parteneri care să susțină acest efort și discutăm, în acest sens, cu bănci și alte companii posibile formule de finanțare și/sau colaborare. În paralel, proiectele au fost demarate și, după pregătirea studiilor de fezabilitate încă din toamna anului trecut, sunt în derulare în prezent activități specifice de proiect: obținerea autorizațiilor necesare, selecția Owner’s Engineers. Aceștia sunt consultanți tehnici care vor asista echipele noastre de proiect de la pregătirea licitațiilor pentru contractorii generali până la punerea în funcțiune a proiectelor. M-am bucurat să găsesc la CEO un nivel de competență ridicat în activitățile de investiții, însă acolo unde investim 1,4 miliarde de lei în tehnologii diferite de cele existente în companie trebuie să ne asigurăm că îi avem alături de noi și pe acei oameni care au ridicat zeci de astfel de centrale oriunde pe glob.

Vrem să ne asigurăm că avem atât finanțarea, cât și resursele umane cu experiența necesară pentru a respecta calendarul proiectelor, acesta fiind un aspect esențial pentru companie și pentru sectorul energetic din România.

Cum vedeți, în lumina Green Deal, dezvoltarea CE Oltenia, cum vă veți adapta?

Transformarea CE Oltenia ține cont de țintele trasate de UE prin Pactul Verde, însă așa cum am mai spus, tranziția energetică presupune timp și etape. În anii următori CEO va avea în continuare nevoie de ajutor de stat pentru plata certificatelor de CO2, dar si pentru implementarea masurilor de restructurare – eficientizarea activităților prin restrângere de activități, centralizare, excelența operațională, digitalizare.

Tranziția către surse de energie mai puțin poluante este de fapt un amplu proces de transformare economică. Vor fi în anii care vin finanțări importante pentru sectorul energetic, dar și sute de proiecte care necesită o foarte bună coordonare și de aceea CEO va apela, așa cum spuneam, la consultanți tehnici care au know-how-ul și experiența necesare pentru a duce la bun sfârșit proiecte ample de investiții, de la proiectare până la operaționalizare.

Care este, în opinia dumneavoastră, mixul energetic cel mai potrivit pentru România, având în vedere noua politică Green Deal, pentru perioadele 2020-2030 și 2030-2050?

Este limpede, la nivel european, că tranziția către energie curată presupune investiții uriașe. În România estimăm că va fi vorba de un procent anual de 5-7% din PIB doar pentru investiții in energie; la acestea mai trebuie adăugate și cele în restul economiei, întrucât tranziția energetică presupune și o amplă transformare economică.

Dacă pentru finanțare sunt destul de multe fonduri dedicate, plus o creștere semnificativă a interesului investitorilor privați pentru proiecte de investiții asociate Green Deal, la fel de importantă este și destinația acestora.

Pentru perioada 2020-2030 credem că este rezonabil să diminuăm gradual producția de energie pe bază de lignit și să diversificăm, în același timp, sursele energetice. Noi am propus, în planul de restructurare unități pe bază de gaze și fotovoltaice, care vor avea o capacitate instalată totală de peste 2.000 MW. Deși în Europa, gazul, ca și combustibil de tranziție, este pus la îndoială, tranziția energetică fără centrale pe bază de gaze naturale nu e posibilă în Romania. Avem nevoie însă ca deciziile de investiții pentru astfel de proiecte în sectorul energetic să fie luate cel târziu în 2022, în caz contrar finanțarea din surse cum ar fi Fondul de Modernizare sau de la instituții financiare internaționale riscă să nu mai fie disponibile.

În paralel, își vor face loc alte tehnologii, precum stocarea, și alte resurse, precum hidrogenul. În cazul hidrogenului, acesta va căpăta un rol important pe măsură ce vom avea acces la acele informații care să ne permită să determinăm un business case (disponibilitate ca sursă și cost, inclusiv transport, schema suport dacă va fi necesară etc. pentru a determina impactul asupra profitabilității investițiilor noastre). În acest sens, aș mai vrea să spun că CE Oltenia dorește să implementeze capacități pe gaz natural care sunt 30% Hydrogen-Ready, ceea ce va simplifica tranziția spre hidrogen.

Probabil că mixul de energie pe care îl vom avea în jurul anului 2030 va fi cel care va fi definitoriu pentru perioada următoare, până în apropierea anului 2050.

Cum rezolvăm problema reconversiei profesionale a minerilor?

Reconversia profesională este un capitol extrem de important, pentru că suntem o companie cu aproape 12.000 de angajați. Vor exista programe de reconversie pentru trecerea de la cărbune la gaz, proces care va implica mii de muncitori în faza de construcție a centralelor, precum si un număr important de resurse umane în activități de project management, supervizare de șantier și alte activități tipice de proiect. Ulterior punerii în funcțiune vor fi necesare activități noi de servicii care vor contribui la crearea de locuri de muncă.

Am discutat, de asemenea, această problemă cu autoritățile din județ precum și cu cele din regiune, participăm la grupuri de lucru împreună cu alți actori ai mediului de afaceri astfel încât să găsim împreună căi de susținere a procesului de tranziție. Planul de Tranziție Teritorială va fi în curând finalizat de fiecare Consiliu Județean din zonele afectate și mă aștept să găsim multe răspunsuri acolo despre activitățile noi, altele decât cele legate de CE Oltenia care vor putea fi finanțate din Fondul de Tranziție Justă și care vor conduce la crearea multor locuri de muncă. Un lucru este sigur, avem și vom avea un rol activ în asigurarea unui viitor pentru oamenii din comunitățile CE Oltenia, împreună cu autoritățile locale și centrale, dar și cu mediul de afaceri.

_____________________________________________

Articolul a apărut inițial în numărul din iunie 2021 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Share.

Lasă un comentariu