Un inventar făcut disponibil online de IEA totalizează 445 de proiecte de producere a hidrogenului la nivel mondial, dintre care aproximativ 300 sunt situate în Europa. Dintre acestea, 124 sunt deja funcționale și 54 sunt programate să devină funcționale înainte de 2025. În Europa Centrală și de Est, este identificat doar proiectul Black Horse, programat să intre în producție în 2030, implicând patru state: Polonia, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria.
Un studiu multi-jurisdicțional realizat de CMS Cameron McKenna Nabarro Olswang LLP, în care Varinia Radu a fost unul dintre autorii responsabili de capitolul dedicat României, arată că în prezent hidrogenul este folosit în special în industria chimică, mai ales în rafinării și pentru producția de amoniac. În România există în prezent 13 producători industriali de hidrogen (toți din combustibili fosili), iar piața hidrogenului include două tipuri principale de jucători: producători captivi, care produc hidrogen pentru clienții lor direcți și utilizare proprie; și hidrogenul ca produs secundar, rezultat din procesele chimice, industria clor-alcalină.
Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, intenționează să construiască o centrală electrică ce va integra hidrogenul în producția de energie electrică printr-o centrală pe bază de gaze de 200 MW în Turnu Severin – Halânga. În iunie 2020, Romgaz și Liberty Galați, cel mai mare combinat siderurgic integrat din țară, au semnat un memorandum pentru construcția unei centrale pe gaze pe lângă capacități eoliene și fotovoltaice. Scopul proiectului în valoare de 1,2 miliarde de euro este de a dezvolta proiecte de investiții de tip greenfield, în special dezvoltarea unei unități de producere a energiei electrice pe bază de gaze naturale și hidrogen, ce va fi folosită de combinatul siderurgic. Investiția ar trebui să transforme combinatul siderurgic din Galați într-unul neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2030.
Inițiative
În 2018, România a semnat Inițiativa pentru Hidrogen. Semnând această propunere, România s-a angajat să continue cercetarea și inovarea în domeniul tehnologiei utilizării hidrogenului ca o sursă de energie pentru viitor. Hidrogenul și tehnologiile asociate sunt explorate pentru utilizare în sectorul de stocare a energiei electrice, în sectorul transporturilor și în industrie.
Centrul Național pentru Hidrogen și Pile de Combustibil („ICSI”) dezvoltă și implementează proiecte privind noile tehnologii (inclusiv proiecte pe bază de hidrogen). ICSI a fost partener în proiectul HyUnder și a colaborat cu Inițiativa tehnologică comună privind grupul de cercetare pentru hidrogen și celule de combustibil și grupul N.ERGY.
În 2012, a fost înființată Asociația pentru Energia Hidrogenului din România („AEHR”). AEHR își propune să sprijine acțiunile legate de economia hidrogenului și celulele de combustibil, precum și infrastructura și energia regenerabilă asociate acestora. Acest lucru se va realiza prin transfer de tehnologie, promovarea contribuțiilor românești, cooperarea strânsă cu asociațiile internaționale și naționale, sprijinirea implementării politicilor educaționale și a cercetării și promovarea educației.
Inițiativa „Alege Hidrogenul Regenerabil” include în prezent companii și asociații care sunt active și în România, precum EDP, Enel, Iberdrola, MHI Vestas. Este de așteptat ca inițiativa să dezvolte proiecte de hidrogen regenerabil în cadrul Pactului Verde European.
Conform Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030 (PNIESC), transmis Comisiei Europene în aprilie 2020, autoritățile române analizează implementarea unei serii de proiecte pilot și demonstrative pentru promovarea utilizării de hidrogen în producția de energie electrică și în sectoarele industriale.
Guvernul României a adoptat recent un memorandum inițiat de Ministerul Fondurilor Europene și susținut de Ministerul Educației și Cercetării, care propune finanțarea, în următoarea perioadă de programare (2021-2027), pentru primul hub din România dedicat hidrogenului, pentru cercetare și dezvoltare în ceea ce privește utilizarea hidrogenului în transporturi, încălzire centralizată și producția de energie nucleară, în calitate de „combustibil al viitorul”.
Finanțare
Utilizarea instrumentelor de stabilire a prețurilor pentru a oferi stimulente pentru transportul cu emisii reduse de carbon va fi utilă pentru a ajuta la implementarea hidrogenului în sectorul transporturilor din România. Această implementare poate fi realizată prin încurajarea achiziționării de automobile „verzi”, utilizarea combustibililor cu emisii reduse de carbon și reducerea utilizării automobilelor, în general. Instrumentele specifice deja puse în aplicare pentru atingerea acestor obiective sunt reprezentate în aplicarea reducerilor de impozite pentru vehiculele ecologice (de exemplu, hidrogen, metan și vehicule electrice).
Proiectele pe bază de hidrogen ar putea fi, de asemenea, eligibile pentru mecanismul contractelor pentru diferență. Acesta este dezvoltat în prezent de Ministerul Energiei ca o opțiune viabilă pentru implementarea unui sistem de sprijin pentru dezvoltarea noului sector de producție cu emisii reduse de carbon din România.
Programul InvestEU oferă, de asemenea, sprijin în dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi: energie electrică, hidrogen și gaze naturale lichefiate sau comprimate amestecate cu bio-metan (> 50%) și alte tehnologii cu emisii reduse și zero.
Mai multe companii care activează în producția de energie eoliană au propus o serie de proiecte de stocare care urmează să fie finanțate din fonduri europene, prin mecanismul 10d – Fondul de Modernizare. Unul dintre aceste proiecte, cu o valoare de 50 de milioane de euro, „folosește electrolizoare PEM (electrolizoare alcaline și cu membrană schimbătoare de protoni – n.red.) pentru a echilibra producția de energie eoliană și a produce hidrogen din energia electrică în exces (sau ieftină), acesta urmând să fie introdus in rețeaua de gaze naturale sau folosit în aplicații industriale pentru decarbonizarea proceselor (industria oțelului, amoniac, industria petrochimică)”.
Provocări juridice
România nu a elaborat încă legislația specifică hidrogenului. Aceasta va fi esențială pentru dezvoltarea ulterioară a hidrogenului.
Pe 24 iulie 2020, a fost adusă o modificare a Legii Energiei pentru a include dispozițiile privind producția de hidrogen („Legea 155”). Potrivit Legii 155, cadrul general de reglementare cu privire la hidrogen va fi stabilit de autoritatea de reglementare în domeniul energiei, ANRE. ANRE va elabora reglementările tehnice și comerciale privind funcționarea unui terminal de hidrogen și metodologia tarifelor aferente, în termen de 6 luni de la primirea unei cereri de autorizare a construcției terminalului. Tarifele pentru serviciile furnizate de operatorul terminalului de hidrogen, în ceea ce privește funcționarea terminalului (de exemplu, instalațiile de stocare a hidrogenului), sunt stabilite de operatorul economic în cauză. Acestea vor fi aprobate de ANRE și publicate pe pagina web a operatorului.
Producție Legea 155 a introdus cerința de a deține o licență pentru producția comercială de hidrogen. Se așteaptă în curând legislația secundară, care va furniza alte dispoziții de reglementare în ceea ce privește acordarea de licențe și funcționarea producției de hidrogen.
Racordare și distribuție Conform Legii 155, ANRE va trebui să stabilească condițiile și standardele pentru injectarea hidrogenului în rețelele existente de gaze naturale. Acest lucru va facilita amestecul hidrogenului în rețeaua de gaze.
Transport, import și export În martie 2017, a fost creat Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România. Legislația națională și cadrul de politică nu includ un număr specific de stații de alimentare cu hidrogen care urmează să fie dezvoltate ca proiecte demonstrative.
În România, nu a fost dezvoltat un cadru juridic specific în ceea ce privește proiectarea, autorizarea, construcția și funcționarea stațiilor de alimentare cu hidrogen.
Reglementarea activităților periculoase Hidrogenul este clasificat ca substanță periculoasă pentru transport și este inclus pe lista mărfurilor periculoase conform Acordului european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase („ADR”), care a fost implementat la nivel național. Din punct de vedere juridic și administrativ, pentru depozitarea hidrogenului se aplică aceleași reglementări ca pentru depozitarea altor gaze inflamabile și periculoase.
Pentru a promova decarbonizarea și adoptarea acestor noi tehnologii, va trebui să existe o consolidare a cadrului juridic, intensificarea dedicării pentru cercetare și inovare (atât în companiile de stat, cât și în companiile private), creșterea și diversificarea surselor de finanțare și dezvoltarea resurselor educaționale, precum și sprijinirea proiectelor care promovează utilizarea sporită a hidrogenului.˝
_____________________________________________
Articolul a apărut inițial în numărul din martie 2021 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.