România are nevoie de un plan privind eliminarea totală a cărbunelui dintre sursele de producere a energiei, plan care să fie aprobat prin lege, aşa cum s-a întâmplat în Germania, a declarat, marţi, Daniel Burlan, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, în cadrul conferinţei „Decarbonarea: cât de repede, în ce direcţie?”, organizată de Energynomics.

El a explicat de ce nu putem renunţa imediat la cărbune.

„Este posibil ca în 2050 să avem un sistem energetic sigur, competitiv şi decarbonizat, dar cred că cel puţin pentru următorii zece ani, dacă nu mai mult, este nevoie de acest combustibil, de producătorul de energie pe cărbune”, a susţinut oficialul companiei.

În opinia sa, nici importurile nu sunt o soluţie pentru a suplini cantitatea de energie produsă de cărbune, întrucât şi ţările vecine au nevoie de această energie.

CE Oltenia are în acest moment 4 termocentrale pe cărbune (lignit), cu 12 grupuri energetice, o capacitate instalată de 3.570 MW, o producţie estimată de 10 TWh în 2021 şi furnizează energie termică pentru municipiul Craiova.

Programul de restructurare a fost notificat pe 4 decembrie la Bruxelles şi presupune modificarea structurală a producţiei de energie dintr-o singură sursă, lignit, pe mai multe surse, mix energetic: gaz, regenerabile, cărbune. Planul prevede investiţii în capacităţi noi de gaz, parcuri fotovoltaice şi o microhidrocentrală, a mai spus Burlan.

„Centrale pe gaz vor însemna 1.325 MW, din care 850 de MW la Işalniţa şi 475 MW la Turceni, avem studii de fezabilitate şi fişe tehnice depuse la Ministerul Energiei în vederea accesării Fondului de Modernizare şi s-au cerut în studiile de fezabilitate, cât şi în cerinţa proiectului de studii a acestor capacităţi să fie pregătite să introducă cel puţin 30% hidrogen. Parcurile fotovoltaice vor fi în 8 perimetre, în total 735 MW, iar microhidrocentrala, de 10 MW, la Turceni”, a continuat şeful CE Oltenia.

Pe măsură ce vor fi puse în funcţiune aceste capacităţi noi, se vor închide cele pe cărbune, deci din 3.570 MW vor rămâne în 2025 1.450 MW pe cărbune.

„Cred că este un plan ambiţios care trebuie susţinut de statul român. Aşa cum s-a spus de către reprezentanţii statului român şi la ultima discuţie pe care am avut-o cu Comisia Europeană, există intenţia constituirii unei comisii la nivel naţional cu mai multe părţi interesate, organizaţii neguvernamentale, mediul economic şi aşa mai departe, iar această comisie va analiza şi va întocmi un plan de închidere a capacităţilor pe cărbune în perioada următoare”, a susţinut Burlan.

Potrivit acestuia, toate ţările membre UE au aceste planuri. Germania are termen 2038, iar Polonia – 2040.

„Revin la Germania, pentru că vreau să înţeleagă şi cei care critică faptul că nu închidem imediat capacităţile pe cărbune ce înseamnă acel plan de închidere a capacităţilor din Germania. Ei primesc pentru asta foarte mulţi bani. Companii precum RWE sau EPH primesc 4,35 miliarde euro despăgubiri, 4,8 miliarde de euro pentru personal şi alte 40 miliarde de euro ca ajutor structural. Da, a fost aprobat acest plan de decarbonizare a Germaniei printr-o lege. Asta cred că ar trebui să facă şi România. Această comisie care se constituie să vină cu un proiect de lege. Avem nevoie de această lege”, a subliniat reprezentantul CE Oltenia, potrivit Agerpres.

În ceea ce priveşte planul de restructurare, el a arătat că CE a manifestat nişte îngrijorări şi a început investigarea privind unele aspecte ale planului, observaţii structurate pe patru capitole.

„Aici vorbim de caracterul adecvat al ajutorului de stat, unde CE spune că ‘mai aveţi acţionari, poate pot contribui şi ei; vedem de ce nu contribuie’, să justificăm de ce contribuţia proprie este de 42 şi ceva la sută şi nu este de 50 la sută, restabilirea viabilităţii la sfârşitul perioadei de implementare a planului – am arătat că la sfârşitul planului societatea va avea profit şi nu mai are nevoie de intervenţia statului, iar, în ceea ce priveşte măsurile compensatorii, încercăm să atragem şi alţi investitori în aceste proiecte noi”, a precizat Burlan.

El şi-a exprimat speranţa că, în urma analizei şi a răspunsurilor trimise de statul român, CE îşi va da aprobarea.

„Încă o dată subliniez că România are nevoie de un plan de eliminare a cărbunelui, de phase-out a cărbunelui, aşa cum au toate celelalte ţări şi avem nevoie de finanţări, de rezerve de capacitate, de capacităţi strategice… deci trebuie păstrate strategice pentru România aceste capacităţi”, a conchis Burlan.