Se văd semnele unui nou ciclu de investiții în sectorul regenerabilelor

Circumstanțe legate de factori economici, politici și legislativi au revigorat interesul investitorilor pentru România în ultimul an în sectorul energiei regenerabile. A doua cea mai mare piață din Europa Centrală și de Est, România a reușit să atragă în primul val, între 2008-2016, aproximativ 8 miliarde de euro în investiții în surse regenerabile de energie, în principal proiecte solare și eoliene, beneficiind de schema de sprijin prin certificate verzi (totalizând peste 3 GW capacități eoliene și 1,5 GW solare).

În ultimii ani, după încetarea schemei de certificate verzi, investițiile au încetinit semnificativ. Ca urmare a unui set de politici și legislație, respectiv Pactul Verde, cel de-al Patrulea Pachet privind Energia (în special al Directivei UE 2019/944 și Regulamentul UE 2019/943), precum și noul obiectiv asumat prin Planul național integrat pentru energie și schimbări climatice, res­pectiv o pondere totală de 30,7% a energiei verzi în consumul total până în 2030, țara noastră a făcut câțiva pași în adoptarea unui cadru legal prin care se dorește să atragă investițiile necesare pentru a-și atinge obiectivele de decarbonare.

Deși România a propus una dintre cele mai mari “ținte verzi” din regiune, Comisia Europeană a recomandat o țintă de cel puțin 34% pentru România, pentru a îndeplini obiectivele UE de tranziție accelerată postpandemie pentru 2050. Pentru atingerea obiectivului actual propus de România, se estimează că sunt necesari 6,9 GW de noi capacități pe bază de tehnologii cu emisii de carbon reduse până în 2030, care s-ar traduce prin investiții de aproximativ 22 miliarde de euro, această sumă incluzând și investiții pentru dezvoltarea rețelei și pentru capacități convenționale, în special pentru centralele electrice pe gaz.

Pe parcursul anului trecut au fost înregistrați pași importanți în pregătirea și anunțarea acestui „nou val” de investiții. Întrucât predictibilitatea și claritatea legislației sunt esențiale pentru încrederea investitorilor, România a publicat recent un proiect de modificare a Legii energiei electrice, care vizează transpunerea integrală a Directivei UE 2019/944.

Proiectul include prevederi care aduc schimbări importante asupra tuturor segmentelor lanțului de producție-consum al energiei electrice, iar notabilă este restructurarea pieței competitive, care permite tuturor producătorilor să încheie acorduri bilaterale de cumpărare a energiei, negociate direct, în mod liber, atât fizice, cât și virtuale, astfel încât noile investiții să poată fi susținute de instrumente legale pentru a facilita soluțiile de finanțare în condițiile unei pieței competitive lichide. Acest lucru este important și în contextul în care România a anunțat anul trecut intenția de a implementa o nouă schemă de sprijin bazată pe mecanismul Contractelor pentru Diferență (CfD) pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon (inclusiv sursele regenerabile de energie, nucleare, CSC și potențial altele), în curs de elaborare de către Ministerul Energiei, cu sprijinul BERD, pentru a fi în vigoare începând cu anul 2023.

De asemenea, în toamna anului trecut, a fost inițiată procedura parlamentară pentru un proiect de lege pentru energia eoliană offshore, marcând intenția autorităților de a deschide noi oportunități pentru dezvoltarea acestor investiții în Marea Neagră. Proiectul de lege prevede posibilitatea de a obține drepturi de concesiune printr-o schemă de sprijin bazată pe mecanismul Contractelor pentru Diferență sau direct, prin licitații competitive cu o schemă de sprijin care cuprinde o primă alocată pentru prețul energiei și una pentru costul de echilibrare.

Modificări importante au fost aduse pieței de echilibrare, atât în legislația primară, cât și în legislația secundară, întrucât Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, ANRE, a ajustat metodologia de echilibrare pentru a permite un preț de decontare unic cu o dată de aplicare corelată cu data de implementare pentru intervalul de 15 minute de decontare. Această nouă metodă este în vigoare din februarie 2021 și se preconizează că ar putea reduce costurile de echilibrare necesare pentru capacitățile de generare intermitentă.

Pe lângă acestea, Ministerul Energiei a anunțat că revizuiește Legea pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și că planifică o nouă schemă de sprijin pentru investițiile legate de capacitate de înaltă eficiența energetică și pentru instalațiile de stocare a energiei. În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, energia verde și eficiența energetică au devenit unul dintre pilonii pentru redresarea economică, cu un buget inițial estimat la 1,3 miliarde de euro. O serie de alte fonduri UE sunt disponibile și dedicate și sectorului energetic, precum Fondul pentru o Tranziție Justă, Fondul de Modernizare și altele.

Recent, în cadrul Băncii Naționale a României a fost înființat un grup de lucru pentru a sprijini „finanțarea ecologică” și se așteaptă publicarea unui set de recomandări pentru stimularea finanțărilor durabile ecologice (de exemplu, împrumuturi acordate de bănci pentru protecția mediului, cum ar fi împrumuturi pentru reducerea consumului de energie și a poluării), pentru a sprijini o schimbare structurală a economiei românești bazată pe agenda climatică și o mai mare transparență, o mai bună raportare și o mai bună conștientizare a acestor aspecte la nivelul societății românești.

De asemenea, România are în vedere o strategie privind hidrogenul care va fi parte din Planul Național de Redresare și Reziliență, concentrându-se și pe noile rețele de distribuție capabile să transporte un amestec de 10% gaz și hidrogen. În februarie 2021, Hotărârea 11/2021 a Camerei Deputaților privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic COM (2020) 301 a fost publicată în Monitorul Oficial al României. Hotărârea cuprinde 18 puncte care stabilesc orientări pentru o viitoare strategie națională privind hidrogenul, inclusiv dezvoltarea unui cadru legal pentru a sprijini extinderea pieței hidrogenului, precum și revizuirea legislației privind energia regenerabilă pentru a integra noile evoluții pe piața hidrogenului.

În România, în următorii ani vom asista la dezvoltarea a numeroase proiecte de producere a energiei verzi care vor deveni operaționale, la prezența multor actori internaționali din sectorul energiei regenerabile care vor intra pe piața românească, dar acest entuziasm al investitorilor va trebui corelat cu politicile publice coerente reactive mediului de afaceri și obiectivelor de decarbonizare asumate de România.

Capacitatea sistemului de a prelua noile proiecte va necesita, de asemenea, creșterea capacității de interconectare, precum și dezvoltarea rețelelor pe întreg teritoriul țării. Conform Transelectrica, liniile și centralele electrice ale sistemului național de transport au fost construite în cea mai mare parte, în anii 1960-1980, la nivelul tehnologic al acelei perioade. Starea tehnică a instalațiilor a fost menținută până acum la un nivel adecvat, atât prin programul de întreținere desfășurat, cât și printr-un program susținut de renovare și prin modernizarea instalațiilor și echipamentelor. Însă pentru anii următori, adaptarea sistemului este esențială, în funcție de o analiză actualizată a localizării noilor instalații de producție și a consumului afectat de închiderea uzinelor industriale mari și dezvoltarea altor zone industriale.

Față de contextul deja expus, este important faptul că România elimină treptat cărbunele și o parte din capacitatea nucleară va fi temporar indisponibilă pentru câțiva ani din cauza lucrărilor de retehnologizare. Astfel, datele de piață arată că țara noastră are nevoie de mai multe capacități de producție foarte curând, fiind acum un net importator de electricitate.

Ultimele măsuri legate de politicile energetice și legislația din domeniu par să contureze condiții pozitive pentru astfel de noi investiții. Ca urmare a implicării noastre active în transpunerea legii energiei și a implementării noii scheme de sprijin CfD în cadrul consorțiului consultativ gestionat de Ministerul Energiei cu sprijinul BERD, precum și văzând efervescența pe piața M&A atât pentru proiecte operaționale, cât și pentru proiecte ready-to build, observăm semnele de debut ale unui nou ciclu de investiții îndrăzneț. Acest al “doilea val” este de așteptat să atragă investiții masive din surse private, de la investitori instituționali, fonduri nerambursabile, companii deținute de stat, și va beneficia de o piață matură, cu experiență și, de asemenea, de o mai mare conștientizare din partea tuturor părților interesate cu privire la importanța investițiilor “verzi”, durabile, în direcția accelerată a unei economii cu emisii zero de carbon.

Articolul a apărut inițial în numărul din iunie  2021 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (octombrie 2020), în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Share.

Lasă un comentariu