Bătălia pe taxonomie

Ambițiile prea mari riscă să blocheze investițiile în tranziția energetică spre decarbonizare. Dincolo de discuțiile privind viitorul energiei nucleare, cu privire la care este așteptat un raport din partea organismului intern de cercetare al Comisiei Europene, Centrul Comun de Cercetare, nici statutul tehnologiilor pe bază de gaze naturale sau hidrogen nu este clar pentru moment. Provocarea este de a găsi echilibrul dintre idealuri – decarbonizare rapidă și durabilă și realitatea din teren – potențialul tehnologiilor încă departe de a fi mature și viteza cu care lanțul valoric energetic se poate transforma fără a ridica probleme majore de securitate în aprovizionarea cu energie electrică sau termică. Distanța conceptuală dintre părțile interesate care participă la negocieri este înrăutățită de diferența dintre înțelegerea proceselor tehnice și industriale (politicienii și activiștii versus inginerii și oamenii de afaceri), dar mai ales de suspiciunea că o parte sau alta încearcă să forțeze regulile și limitele pentru a favoriza interese de afaceri dincolo de sau chiar împotriva obiectivelor de mediu.

Executivul UE elaborează în prezent un cadru de reglementare pentru finanțare durabilă, elaborând un set complet de criterii care definesc ceea ce poate fi considerat o investiție “verde” în Uniunea Europeană – Taxonomia UE.

Informațiile neoficiale publicate de portalul EURACTIV sugerează că experții Comisiei Europene reconsideră poziția gazelor naturale în taxonomia pentru finanțare durabilă, recunoscând rolul combustibililor fosili în acoperirea necesarului de electricitate în perioadele de vârf de cerere.

“Reacțiile părților interesate au evidențiat faptul că producția de energie pe bază de gaze naturale joacă un rol important în garantarea fiabilității aprovizionării cu energie electrică prin compensarea perioadelor de producție redusă ca urmare a generării intermitente de energie regenerabilă (eoliană, solară) și contribuind la stabilitatea rețelei”, arată propunerea neasumată oficial, potrivit EURACTIV.

Pentru a ține cont de acest lucru, proiectul de text propune două opțiuni:

  • prima recunoaște rolul “combustibililor gazoși și lichizi” în asigurarea unui rol de rezervă pentru producția de energie electrică, cu condiția ca “emisiile directe de gaze cu efect de seră ale acestor activități să fie mai mici de 244 de grame de CO2 emise pe kWh (gCO2e/kWh)” sau ca emisiile pe parcursul întregului ciclu de viață să fie “mai mici de 820 de kg CO2e pe kW de capacitate netă instalată (kgCO2e/KW)”.
  • a doua este introducerea o unei noi categorii care recunoaște “rolul producției de energie electrică pe bază de gaze naturale” în stabilitatea rețelei, cu condiția ca “activitatea să fie asociată cu emisii de gaze cu efect de seră pe parcursul întregului ciclului de viață care să fie mai mici de 820 kgCO2e/KW de capacitate netă instalată pe an”.

“O centrală electrică pe bază de gaze naturale folosită în mod specific pentru menținerea fiabilității furnizării de energie electrică, contribuind la stabilitatea rețelei, se poate presupune că este funcțională timp de 2.000 de ore pe an sau mai puțin”, arată proiectul de text. Acest lucru ar permite centralelor pe bază de gaze naturale care funcționează mai puțin de 2.000 de ore pe an să se încadreze într-o categorie de “tranziție” în taxonomia de finanțare durabilă, deoarece ar garanta “fiabilitatea aprovizionării cu energie electrică” până când orele lor de funcționare se vor reduce la zero, înainte de 2050.

Gazele naturale sunt esențiale pentru tranziția energetică

Obiectivul stabilit de Comisia Europeană pentru reducerea drastică a emisiilor de CO2 până în 2030 va fi greu de atins în cazul în care Taxonomia UE nu va permite folosirea gazelor pentru întreaga perioadă de tranziție, spun unii specialiști.

“Combustibilii gazoși ar trebui să fie admiși pentru capacitatea lor de a face posibilă tranziția în anii următori, inclusiv prin susținerea unor capacități în creștere de energie regenerabilă intermitentă”, spune Laura Bosetti, consilier politic la Eurogas, citată de EURACTIV.

“Acest lucru s-ar putea reflecta în actul delegat [taxonomia UE]prin stabilirea unor criterii pentru astfel de activități benefice și tranzitorii care ar putea fi clasificate drept activități durabile. Pe măsură ce sectorul gazelor se decarbonizează, aceste activități vor trece dincolo de ‘tranziție’ și activitățile care susțin tranziția, pentru a contribui direct la atenuarea schimbărilor climatice”, a spus ea.

Acest lucru este relevant în special pentru noile proiecte de gaze menite să înlocuiască unitățile de producere a energiei pe bază de cărbune.

Cu toate acestea, activiștii ecologici consideră că aceasta este o portiță pentru a eticheta drept “verzi” gazele naturale, care sunt combustibil fosil. “Unele estimări preliminare arată că mai mult de jumătate din gazul Europei s-ar putea strecura prin această prin portiță și ar putea avea acces la fondurile menite să sprijine tranziția verde”.

Prea devreme pentru hidrogen

Introducerea hidrogenului pentru a obține un mix energetic optim va trebui accelerată dacă Bruxelles ul vrea să includă o limită de 100 de grame de emisii de CO2 pe kWh (gCO2e/kWh) pentru producătorii de energie în Taxonomia UE. “Singură opțiune care poate respecta acest nivel este hidrogenul”, spune Niculae Havrileț, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei. În momentul de față, România nu are tehnologia necesară și nici consumatori relevanți de hidrogen.

“La ora actuală, utilizăm hidrogenul la câteva rafinării din țară pentru produse petrochimice, dar încă nu îl folosim la producția de energie electrică. Există o inițiativă care pleacă de la producătorii de petrol și gaze, prin care să se investească într-un proiect integrat care va utiliza hidrogenul de la producere la utilizare, în special în zona de transport greu. Mai ales că va fi realizată o rețea pan-europeană privind înființarea unui coridor de transport care să folosească hidrogenul.”

Într-o formă inițială a taxonomiei, a fost avansat nivelul de 100 de grame de emisii de CO2 pe kWh, cu posibilitatea ca acest nivel să poată fi crescut la 250 de grame sau 350 de grame pe kWh, cu condiția ca producătorii de energie să utilizeze hidrogen, pe lângă gaze naturale.

În 10-15 ani, producătorii de energie ar urma să se încadreze în normele de emisie impuse de Uniunea Europeană. Dacă se va stabili că respectiva cantitate de emisii poate fi de 350 grame pe kWh, ea poate fi asigurată și de producerea energiei electrice doar din gaze naturale”, consideră Niculae Havrileț.

Ambiții prea mari chiar și pentru hidrogen

În același timp, o coaliție de industriași și companii de energie electrică și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu o propunere de prag de emisii peste care hidrogenul ar fi considerat “verde” în temeiul taxonomiei pentru finanțare durabilă a UE. În forma actuală, pragul propus este atât de scăzut încât ar închide ușa hidrogenului produs din electricitate preluată din rețea, spuneau ei în luna martie, într-o scrisoare transmisă oficialilor UE. Ei sunt îngrijorați de faptul că limita propusă în prezent de 2.256 kgCO2eq/kgH2 subminează ambiția de lider a UE în același timp în care “limitează inutil opțiunile de afaceri”.

În opinia lor, referința stabilită în taxonomie este atât de scăzută încât nici energia solară nu ar îndeplini această cerință. “Dacă luați în considerare care sunt emisiile pentru a produce hidrogen cu panouri fotovoltaice, considerând o evaluare adecvată a ciclului de viață, acestea sunt și ele de aproximativ 3 sau 3,2 kgCO2/kgH2”, a explicat pentru EURACTIV Marion Labatut, șeful biroului UE al EDF, mai mare încă decât pragul propus de taxonomie de 2.256 kg.

Un astfel de prag ar “limita în practică definiția hidrogenului cu emisii reduse de carbon pentru a include doar electroliza alimentată exclusiv cu energie regenerabilă”, notează unii experți. “În baza acestui criteriu, electroliza conectată la rețea este exclusă, chiar în rețele electroenergetice cu intensități ale carbonului mai mici de 100g/kWh”, a declarat pentru EURACTIV Gniewomir Flis, cercetător la think-tankul Agora Energiewende, ceea ce “este problematic, deoarece o rețea cu o astfel de intensitate a carbonului, sau mai mică, ar funcționa aproape exclusiv pe bază de energie regenerabilă”.

Potrivit lui Flis, Comisia Europeană trebuie să clarifice dacă standardul de emisii din taxonomie este legat de emisiile de proces sau pe durata ciclului de viață.

Incertitudine cu privire la energia nucleară

Comisia Europeană intenționează să evalueze siguranța manipulării deșeurilor radioactive și în curând este așteptat un raport al experților cu privire la modul de clasificare a energiei nucleare în cadrul taxonomiei UE privind finanțarea verde. Organismul intern de cercetare al Comisiei Europene, Centrul Comun de Cercetare (JRC), face ultimele ajustări la un raport despre manipularea în siguranță a deșeurilor radioactive, care ar putea stabili viitorul industriei nucleare europene.

Raportul ar putea ajunge să admită energia nucleară drept “combustibil de tranziție” în conformitate cu Taxonomia UE sau, dimpotrivă, să o eticheteze ireversibil drept o formă poluantă de energie care “afectează semnificativ” mediul, a scris EURACTIV.

Energia nucleară trebuie să facă parte din taxonomia UE pentru a îndeplini obiectivul Pactului Ecologic, i-au spus Președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, treisprezece sindicate care reprezintă angajații din sectorul energetic și cel al energiei nucleare, într-o scrisoare comună transmisă în luna februarie. Excluderea energiei nucleare nu va afecta numai industria nucleară europeană, ci și industriile cu consum intens de energie electrică, au spus acestea.

Multe state ale UE și-au stabilit ca prioritate construirea unei noi generații de reactoare nucleare și extinderea funcționării reactoarelor existente. Investițiile în industria nucleară europeană sunt necesare pentru a oferi această producție stabilă de energie electrică pentru a suplimenta energiile regenerabile ce nu pot fi dispecerizate și pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic european, au scris sindicatele. “Dacă energia nucleară va fi discriminată, atunci producția de energie electrică ce ar completa sursele regenerabile ar rămâne să se bazeze doar pe combustibili fosili, iar obiectivele privind emisiile reduse de carbon nu ar putea fi îndeplinite”. Astfel, este “imperativă” includerea energiei nucleare în taxonomia europeană, pentru a permite unor astfel de investiții accesul la sprijin financiar din partea guvernelor și la împrumuturi mai ieftine de la băncile private.

_____________________________________________

Articolul a apărut inițial în numărul din martie 2021 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Share.

Despre Autor

Gabriel Avăcăriței

Jurnalist experimentat atât în mass-media tradiționale, cât și în cele noi, Gabriel este redactorul șef al energynomics.ro din 2013. Excelentele sale abilități de comunicare, organizare a informației și editare sunt puse la treabă zi de zi, pentru a dezvolta proiectele platformei de comunicare energynomics.ro: site-ul, revista, emisiunea TV și evenimentele proprii.

Lasă un comentariu